• Înapoi

Planul de divinizare a ființelor....

Planul Meu de răscumpărare se întinde pe o perioadă nesfârșită de timp.... planul de răscumpărare a celor căzuți, de divinizare a ființelor create a căror decizie de voință a fost cândva greșit orientată și care, prin urmare, au nevoie de o perioadă nesfârșită de timp pentru a da voinței lor direcția corectă, deoarece ei înșiși s-au transformat în ceva complet opus Mie.... dar care într-o zi vor fi din nou chipul Meu....

Procesul acestei transformări sau remodelări necesită un timp infinit de lung, deoarece trebuie să se desfășoare într-o ordine legală, altfel ar apărea un haos inevitabil și scopul final nu ar fi atins niciodată. Legea fundamentală a ordinii Mele veșnice este și rămâne dragostea.... Prin urmare, este posibilă o întoarcere la Mine doar dacă dau posibilitatea ca tot ceea ce a căzut, tot ceea ce a devenit imperfect, să practice iubirea.... Și practicarea iubirii înseamnă să servești.... Așa că a trebuit să creez în prealabil oportunități în care cei căzuți să poată fi activi în serviciu.... Trebuia să creez ceva în care era posibil ca acea ființă căzută să contribuie la creație și conservare.... în orice fel s-ar întâmpla.... Și astfel am conceput creația ca fiind corespunzătoare acestui scop.... Am lăsat ca spiritualul, ca să zic așa, să fie activ în nașterea acestora, dar a trebuit să-l constrâng să facă acest lucru, a trebuit să ia anumite forme exterioare, conform voinței Mele, și să desfășoare activitatea care le-a fost atribuită..... Principiul slujirii domină întreaga creație, pentru că voința Mea este cea care o determină și care nu este decât o expresie a iubirii Mele celei mari. Prin urmare, serviciul sub constrângere era necesar pentru moment, deoarece nici o ființă nu ar fi putut să se servească singură.... exprimarea iubirii.... dar întoarcerea sau transformarea ființei căzute este și rămâne scopul Meu. Servirea într-o stare de constrângere, însă, a adus deja o transformare, chiar dacă a durat infinit de mult timp..... Dacă reversiunea a progresat atât de mult încât rezistența inițială împotriva Mea s-a diminuat, atunci o anumită libertate poate fi redată ființei, astfel încât ea nu mai este forțată să facă ceea ce face, ci poate continua să facă același lucru în liberul arbitru: să servească, fapt pentru care, totuși, trebuie să aprindă iubirea în ea însăși. Scopul și obiectivul întregului proces de dezvoltare este.... că voința sa ia acum direcția corectă, că gândirea, dorința și acțiunea ființei sunt acum determinate de principiul iubirii.... că se dovedește schimbarea înapoi la iubire și astfel are loc divinizarea ființei.... că scopul pe care l-am stabilit pentru ființa spirituală pusă de Mine a fost atins.... că ființa creată s-a modelat de bună voie în chipul Meu, în copilul Meu.... Dar, în acest timp lung și nesfârșit de lung al dezvoltării, ființa trece prin nenumărate și nenumărate faze, pe care într-o zi le va putea trece cu vederea în retrospectivă, când, în starea de lumină, va fi capabilă să înțeleagă imensitatea planului Meu de mântuire..... Și fiecare fază în parte îi va face evidente suferința și chinul, care abia acum îi vor arăta imensității căderii sale în abis, distanța față de Cel care l-a creat în toată perfecțiunea la început.... Numai atunci iubirea, înțelepciunea și omnipotența Mea vor deveni evidente pentru ei și numai atunci valurile iubirii lor pentru Mine se vor prăbuși peste ei și se vor scufunda complet în curentul Meu de iubire.... Ei Mă laudă și Mă preamăresc neîncetat și nu au altă voință decât aceea de a Mă sluji și de a Mă ajuta să-mi ating scopul Meu.... divinizarea a tot ceea ce este creat.... odată realizat.... Ei sunt în mod constant activi în iubire și își îndeplinesc scopul lor inițial: să lucreze și să creeze în voia Mea, care este acum și propria lor voință, pentru că sunt perfecți.....

Amin

Plan der Vergöttlichung der Wesen....

Auf endlose Zeiten erstreckt sich Mein Erlösungsplan.... der Plan der Erlösung des Gefallenen, der Vergöttlichung der erschaffenen Wesen, deren Willensentscheid einstens verkehrt gerichtet war und die deshalb endlose Zeiten benötigen, um ihrem Willen die rechte Richtung zu geben, weil sie selbst sich in völlig zu Mir Gegensätzliches gewandelt haben.... doch einmal wieder Mein Ebenbild sein sollen....

Der Vorgang dieser Umgestaltung oder Rückgestaltung erfordert eine endlos lange Zeit, weil er in einer gesetzmäßigen Ordnung sich vollziehen muß, ansonsten ein unabwendbares Chaos entstehen und das Endziel nimmermehr erreicht würde. Das Grundgesetz Meiner ewigen Ordnung ist und bleibt die Liebe.... Es ist also nur möglich, eine Rückführung zu Mir zu erreichen, wenn Ich allem Gefallenen, allem Unvollkommen-Gewordenen die Möglichkeit gebe, Liebe zu üben.... Und Liebe üben bedeutet dienen.... Ich mußte also zuvor Gelegenheiten schaffen, wo sich das Gefallene dienend betätigen kann.... Ich mußte etwas erschaffen, wo es jenem Gefallenen möglich war, zum Erstehen und Erhalten beizutragen.... in welcher Art dies auch geschieht.... Und so ersann Ich Mir die Schöpfung als diesem Zweck entsprechend.... Ich ließ gleichsam das Geistige mit tätig sein am Erstehen dieser, jedoch Ich mußte es zwangsmäßig dazu veranlassen, es mußte nach Meinem Willen bestimmte Außenformen beziehen und in diesen die ihnen zugewiesene Tätigkeit ausführen.... Das dienende Prinzip beherrscht die ganze Schöpfung, weil Mein Wille bestimmt, der immer nur Ausdruck Meiner übergroßen Liebe ist. Ein Dienen im Zwang also war vorerst nötig, weil von selbst kein Wesen sich zum Dienen.... zur Äußerung der Liebe.... entschlossen hätte, die Rückkehr oder Rückwandlung des Gefallenen aber Mein Ziel ist und bleibt. Das Dienen im Mußzustand brachte aber schon eine Wandlung zustande, wenn es auch endlos lange Zeit erforderte.... Ist nun die Rückwandlung so weit vorgeschritten, daß der ursprüngliche Widerstand gegen Mich nachgelassen hat, dann kann auch dem Wesenhaften eine gewisse Freiheit zurückgegeben werden, so daß es nicht mehr gezwungen ist zu seinem Tun, sondern im freien Willen das gleiche fortsetzen kann: zu dienen, wozu es jedoch in sich selbst die Liebe entzünden muß. Der Zweck und das Ziel des ganzen Entwicklungsprozesses ist.... daß sein Wille nun die rechte Richtung einschlägt, daß das Denken, Wollen und Handeln des Wesens nun vom Liebeprinzip bestimmt wird.... daß die Rückwandlung zur Liebe unter Beweis gestellt wird und also die Vergöttlichung des Wesens sich vollzieht.... daß das Ziel erreicht ist, das Ich dem von Mir hinausgestellten Geistigen gesetzt habe.... daß sich das erschaffene Wesen freiwillig zu Meinem Ebenbild gestaltet hat, zu Meinem Kind.... In dieser endlos langen Entwicklungszeit aber geht das Wesen durch endlos viele Phasen, die es einmal wird rückschauend übersehen können, wenn es im Lichtzustand das Gewaltige Meines Heilsplanes zu fassen vermag.... Und jede einzelne Phase wird ihm das Leid und die Qualen ersichtlich machen, die ihm nun erst die ungeheure Weite seines Falles in die Tiefe aufzeigen, die Entfernung von Dem, Der es anfangs in aller Vollkommenheit erschaffen hat.... Dann erst wird ihnen Meine Liebe, Weisheit und Allmacht offenbar werden, und dann erst schlagen die Wellen ihrer Liebe zu Mir über ihnen zusammen, und sie versinken völlig in Meinem Liebestrom.... Sie loben und preisen Mich unaufhörlich, und sie haben keinen anderen Willen mehr, als Mir zu dienen und mitzuhelfen, daß Ich Mein Ziel.... die Vergöttlichung alles Geschaffenen.... einmal erreiche.... Sie sind unausgesetzt in Liebe tätig und kommen ihrer uranfänglichen Bestimmung nach: zu wirken und zu schaffen in Meinem Willen, der nun auch ihr eigener Wille ist, weil sie vollkommen sind....

Amen