• Înapoi

Destinul ființei umane.... Dorința de adevăr....

Destinul omului este desăvârșirea sufletului său pe Pământ.... O maturizare spirituală este stabilită pentru voi, oamenii, ca un scop, pe care trebuie să vă străduiți să îl atingeți de bunăvoie, pentru a fi potriviți pentru împărăția spirituală la sfârșitul vieții voastre pământești. Cu toate acestea, acest adevăr incontestabil este acceptat de foarte puțini oameni, iar modul lor de viață pământesc este ghidat în consecință. Majoritatea oamenilor sunt încă orbi în gândirea lor, sunt orbi din punct de vedere spiritual și nu se lasă atinși atunci când li se aduce adevărul. Ei pot doar să arate un grad scăzut de dezvoltare a sufletului lor, dar nu fac nimic pentru a-l ridica.... ei nu cred.... nici într-un scop pământesc al vieții și nici în responsabilitate. Ei nu cred nici într-o legătură între cel creat și Creator.... și nu caută clarificări nici asupra acestui aspect, care este extrem de important: Ce se va întâmpla cu ei după ce vor părăsi corpul pământesc.... căci nici ei nu cred în supraviețuirea după moarte....

Totuși, necredința lor nu îi protejează de responsabilitate, căci ei au liberul arbitru, și nu sunt obligați la necredința lor, la atitudinea lor față de Dumnezeu.... la care ar putea să se predea în liberul arbitru pentru ca acum să fie mereu și mereu ghidați în gândurile și acțiunile lor de atitudinea corectă față de Dumnezeu.... Căci orice om se poate întoarce spre Dumnezeu și nu are nicio scuză valabilă pentru a se îndepărta de El, în afară de aceea că nu vrea.... Căci de îndată ce dorește să cunoască adevărul, acesta îi este transmis de Dumnezeu, și atunci omul însuși stabilește relația corectă cu Dumnezeu.... Faptul că oamenii gândesc și doresc în mod diferit depinde de ei, căci voința de adevăr garantează o gândire corectă și, de aceea, fiecare ar trebui să se examineze pe sine în ce măsură dorește el însuși adevărul.... Dacă acceptă cu indiferență tot ceea ce i se spune ca fiind credibil, el însuși nu are dorința de adevăr, altfel l-ar examina.... Iar dacă respinge tot ceea ce i se oferă, aceasta poate fi, de asemenea, indiferență față de adevărul pe care nu-l caută și, prin urmare, nu-l poate recunoaște niciodată ca adevăr. Dacă ființa umană este ignorantă, dacă este oarbă din punct de vedere spiritual, este vina sa, deoarece nu are nicio dorință pentru adevăr.... Și nici o ființă umană nu se poate scuza spunând că nu știe ce este adevărul și nici nu-l poate evalua niciodată pentru sine.... motiv pentru care respinge totul. Cu siguranță că nu îi este posibil să testeze singur adevărul cunoașterii, pentru că trebuie să ceară sprijinul lui Dumnezeu pentru aceasta.... deoarece intelectul său singur nu poate efectua un astfel de test. Dar de îndată ce se va întoarce la Dumnezeu Însuși pentru sprijin, pentru iluminarea spiritului, el va recunoaște clar și va putea distinge adevărul de eroare..... Dar pentru aceasta este necesară credința în Dumnezeu.... Și chiar și intelectul poate afirma această credință, dacă voința omului este bună.... căci întreaga creație atestă existența unui Creator înțelept și omnipotent, iar apelarea la ajutorul acestui spirit creator veșnic ar trebui, prin urmare, să fie posibilă pentru orice persoană înțeleaptă care dorește să pătrundă în adevăr....

De asemenea, el va fi în curând luminat și cu privire la scopul său pe Pământ, va acorda semnificația corectă vieții sale pământești și nu va mai umbla cu ușurință, va fi conștient de responsabilitatea sufletului său și îl va ajuta să atingă cea mai înaltă perfecțiune posibilă....

Amin

Destinazione dell’uomo – Desiderio per la Verità

La destinazione dell’uomo è il perfezionamento della sua anima sulla Terra – a voi uomini è posta come meta una maturazione spiritualea cui voi dovete aspirare e compiere nella libera volontà, per essere ora, alla fine della vostra vita, adatti per il Regno spirituale. Questa Verità irrefutabile viene accettata dai meno e da loro viene condotto un modo di vivere rispondente. La maggior parte degli uomini è ancora nel pensare abbagliato, sono spiritualmente ciechi e non si lasciano sfiorare quando a loro viene portata la Verità. Loro possono mostrare soltanto un basso grado di sviluppo della loro anima, ma non fanno nulla per aumentarlo. Loro non credono né ad uno scopo della vita terrena del creato, né ad un Creatore e non cercano nemmeno di ottenere una spiegazione su questo, cosa che è assolutamente importante è ciò che succede con loro quando hanno lasciato il corpo terreno, perché non credono nemmeno ad una vita dopo la morte. Ma la loro malafede non li protegge dalla responsabilità perché hanno una libera volontà, loro non sono costretti della loro malafede, nella loro predisposizione d’animo verso DIO – a CUI potrebbero darsi nella libera volontà, per venire ora, tramite la giusta predisposizione d’animo, sempre più guidati da Dio nel loro pensare ed agire. Perché ogni uomo può rivolgersi a Dio e per essersi distolto da LUI non ha nessuna valida scusa che soltanto una, che egli lo vuole. Appena egli vuole conoscere la Verità gli viene concessa e poi l’uomo stesso stabilisce il giusto rapporto con Dio. Che gli uomini pensano e vogliono differentemente, dipende da loro stessi, perché la volontà di Verità garantisce un giusto pensare – e perciò ognuno deve esaminare se stesso quanto egli stesso chiede della Verità. Se egli accetta tutto con indifferenza come credibile di ciò che gli viene portato, allora egli stesso non ha nessun desiderio di Verità, altrimenti lo esaminerebbe. E se rifiuta tutto ciò che gli viene offerto, può essere anche questo indifferenza nei confronti della Verità che lui non cerca e perciò non può nemmeno riconoscere come Verità. Se l’uomo non sà quando cammina cieco spiritualmente, questa è la sua propria colpa, perché in lui non esiste alcun desiderio per la Verità. E nessun uomo si può scusare di non sapere che cosa è la Verità e non lo potrebbe mai giudicare da sé perché egli rifiuta tutto. Da lui stesso non gli è ben possibile di esaminare un sapere sulla Verità, perché il suo intelletto da solo non può eseguire un tale esame, perché per fare questo deve richiedere il Sostegno a Dio. Ma appena egli si rivolge a Dio Stesso per avere Sostegno, per l’Illuminazione dello spirito, riconoscerà chiaramente e potrà discernere la Verità dall’errore. Ma per questo è necessaria la fede in Dio e questa fede può essere affermata persino dall’intelletto, quando la volontà dell’uomo è buona. Perché l’intera Creazione testimonia dell’Esistenza di un Dio saggio, onnipotente e Creatore – ed acclamare questo Spirito di Creazione dall’Eternità per avere Aiuto, dovrebbe essere possibile ad ogni uomo saggio che desidera penetrare nella Verità. Ed a questo verrà anche presto data la chiarificazione sulla sua destinazione sulla Terra ed egli misurerà al suo cammino terreno il giusto significato e non oltrepassare con indifferenza – egli si renderà conto della responsabilità nei confronti della sua anima ed aiutarla al perfezionamento più alto possibile.

Amen