• Înapoi

Destinul ființei umane.... Dorința de adevăr....

Destinul omului este desăvârșirea sufletului său pe Pământ.... O maturizare spirituală este stabilită pentru voi, oamenii, ca un scop, pe care trebuie să vă străduiți să îl atingeți de bunăvoie, pentru a fi potriviți pentru împărăția spirituală la sfârșitul vieții voastre pământești. Cu toate acestea, acest adevăr incontestabil este acceptat de foarte puțini oameni, iar modul lor de viață pământesc este ghidat în consecință. Majoritatea oamenilor sunt încă orbi în gândirea lor, sunt orbi din punct de vedere spiritual și nu se lasă atinși atunci când li se aduce adevărul. Ei pot doar să arate un grad scăzut de dezvoltare a sufletului lor, dar nu fac nimic pentru a-l ridica.... ei nu cred.... nici într-un scop pământesc al vieții și nici în responsabilitate. Ei nu cred nici într-o legătură între cel creat și Creator.... și nu caută clarificări nici asupra acestui aspect, care este extrem de important: Ce se va întâmpla cu ei după ce vor părăsi corpul pământesc.... căci nici ei nu cred în supraviețuirea după moarte....

Totuși, necredința lor nu îi protejează de responsabilitate, căci ei au liberul arbitru, și nu sunt obligați la necredința lor, la atitudinea lor față de Dumnezeu.... la care ar putea să se predea în liberul arbitru pentru ca acum să fie mereu și mereu ghidați în gândurile și acțiunile lor de atitudinea corectă față de Dumnezeu.... Căci orice om se poate întoarce spre Dumnezeu și nu are nicio scuză valabilă pentru a se îndepărta de El, în afară de aceea că nu vrea.... Căci de îndată ce dorește să cunoască adevărul, acesta îi este transmis de Dumnezeu, și atunci omul însuși stabilește relația corectă cu Dumnezeu.... Faptul că oamenii gândesc și doresc în mod diferit depinde de ei, căci voința de adevăr garantează o gândire corectă și, de aceea, fiecare ar trebui să se examineze pe sine în ce măsură dorește el însuși adevărul.... Dacă acceptă cu indiferență tot ceea ce i se spune ca fiind credibil, el însuși nu are dorința de adevăr, altfel l-ar examina.... Iar dacă respinge tot ceea ce i se oferă, aceasta poate fi, de asemenea, indiferență față de adevărul pe care nu-l caută și, prin urmare, nu-l poate recunoaște niciodată ca adevăr. Dacă ființa umană este ignorantă, dacă este oarbă din punct de vedere spiritual, este vina sa, deoarece nu are nicio dorință pentru adevăr.... Și nici o ființă umană nu se poate scuza spunând că nu știe ce este adevărul și nici nu-l poate evalua niciodată pentru sine.... motiv pentru care respinge totul. Cu siguranță că nu îi este posibil să testeze singur adevărul cunoașterii, pentru că trebuie să ceară sprijinul lui Dumnezeu pentru aceasta.... deoarece intelectul său singur nu poate efectua un astfel de test. Dar de îndată ce se va întoarce la Dumnezeu Însuși pentru sprijin, pentru iluminarea spiritului, el va recunoaște clar și va putea distinge adevărul de eroare..... Dar pentru aceasta este necesară credința în Dumnezeu.... Și chiar și intelectul poate afirma această credință, dacă voința omului este bună.... căci întreaga creație atestă existența unui Creator înțelept și omnipotent, iar apelarea la ajutorul acestui spirit creator veșnic ar trebui, prin urmare, să fie posibilă pentru orice persoană înțeleaptă care dorește să pătrundă în adevăr....

De asemenea, el va fi în curând luminat și cu privire la scopul său pe Pământ, va acorda semnificația corectă vieții sale pământești și nu va mai umbla cu ușurință, va fi conștient de responsabilitatea sufletului său și îl va ajuta să atingă cea mai înaltă perfecțiune posibilă....

Amin

Destination de l'homme – Désir pour la Vérité

La destination de l'homme est le perfectionnement de son âme sur la Terre – aux hommes il est imposé comme but un mûrissement spirituel auquel vous devez aspirer et que vous devez accomplir dans la libre volonté pour être maintenant, à la fin de votre vie, aptes pour le Règne spirituel. Cette Vérité irréfutable est acceptée par un petit nombre et par ceux qui ont mené un mode de vie en conséquence. La plupart des hommes sont encore aveuglés dans leurs pensées, et ils sont spirituellement aveugles et ils ne se laissent pas affecter lorsqu’à eux il est apporté la Vérité. Ils peuvent montrer seulement un bas degré de développement de leur âme, mais ils ne font rien pour l'augmenter. Ils ne croient ni à un but de la vie terrestre, ni du crée, ni à un Créateur et ils ne cherchent pas à obtenir une explication sur la chose absolument importante qui est ce qui se passe avec eux lorsqu’ils ont laissé le corps terrestre, parce qu'ils ne croient même pas à une vie après la mort.

Mais leur mauvaise foi ne les protège pas de leur responsabilité parce qu'ils ont une libre volonté, ils ne sont pas forcés à leur mauvaise foi, à leur prédisposition d'esprit envers Dieu Auquel ils pourraient se donner dans la libre volonté, pour être maintenant, par une juste prédisposition d'esprit, toujours plus guidés par Dieu dans leurs pensées et leur actes. Parce que chaque homme peut se tourner vers Dieu et pour s'être détourné de Lui il n'a aucune excuse valide sinon une, c’est qu'il le veut. Dès qu'il veut connaître la Vérité elle lui est concédée et ensuite l'homme lui-même établit le juste rapport avec Dieu. Que les hommes pensent et veuillent différemment, dépend d’eux-mêmes, parce que la volonté pour la Vérité garantit une pensée juste – et donc chacun doit s’examiner lui-même sur combien il demande la Vérité. S'il accepte avec indifférence tout ce qui lui est apporté comme crédible, alors lui-même n'a aucun désir de Vérité, autrement il l'examinerait. Et s'il refuse tout ce qui lui est offert, lui-même est indifférent vis-à-vis de la Vérité, il ne la cherche pas et donc il ne peut pas la reconnaître comme Vérité. Si l'homme ne sait pas lorsqu’il marche spirituellement comme un aveugle, cela est sa faute, parce qu’en lui il n’existe pas quelque désir pour la Vérité. Et aucun homme ne peut s’excuser de ne pas savoir ce qu’est la Vérité car alors il ne pourra jamais juger tout seul parce qu'il refuse tout. Par lui-même il ne lui est pas bien possible d’examiner un savoir sur la Vérité, parce que son esprit ne peut pas tout seul exécuter un tel examen, parce que pour le faire il doit demander le Soutien à Dieu. Mais dès qu'il se tourne vers Dieu Lui-Même pour avoir du Soutien, pour l'Éclairage de l'esprit, il reconnaîtra clairement et il pourra discerner la Vérité de l'erreur. Mais pour cela la foi en Dieu est nécessaire et cette foi peut être affirmée par l'esprit, lorsque la volonté de l'homme est bonne. Parce que la Création entière témoigne de l'Existence d'un Dieu sage, tout-puissant et Créateur – et appeler cet Esprit de Création de l'Éternité pour avoir de Aide, devrait être possible à tout homme sage qui désire pénétrer dans la Vérité. Et à celui-ci il sera vite donné la clarification sur sa destination sur la Terre et il accordera à son chemin terrestre la juste signification et il ne le passera pas avec indifférence – il se rendra compte de la responsabilité vis-à-vis de son âme et il l'aidera au perfectionnement le plus haut possible.

Amen