• Înapoi

Furia forțelor naturii....

Îmi veți auzi vocea tare și puternică și toți cei care nu ați vrut să ascultați chemarea Mea tăcută veți fi surprinși când aceasta va răsuna tare pentru voi, când vă veți aminti de Mine prin furia forțelor naturii, cărora le-ați rezistat întotdeauna și pe care, totuși, trebuie să le recunoașteți, având în vedere expresia elementelor naturii. Deși nu vreți să acceptați nicio legătură între acest lucru și acțiunile voastre în lume.... Totuși, doar aceasta din urmă Mă determină să Mă exprim în mod evident, pentru că acțiunile voastre dovedesc că nu Mă recunoașteți ca fiind Dumnezeul și Creatorul vostru, în fața căruia va trebui să răspundeți într-o zi. Voi nu credeți în ea și, prin urmare, nu vă trăiți viața pământească conform voinței Mele..... Și de aceea las să răsune vocea Mea pentru ca voi să vă amintiți de Mine și să vă schimbați, pentru ca voi să Mă recunoașteți și să lăsați voința Mea să devină voința voastră.... Vă vorbesc, la început în liniște și plin de iubire, îndemnându-vă la pocăință.... pentru ca apoi să-Mi ridic vocea tot mai tare până când vă va îngrozi, pentru că acum vă veți teme pentru viața voastră. Și mulți își vor pierde viața pământească, dar dacă în ultimul ceas și-au găsit calea spre Mine, moartea fizică nu este o pierdere pentru ei...., ci doar o milă, căci erau în pericol de a se scufunda complet, și de aceea îi chem în momentul în care se recunosc, în momentul în care se trezesc la credință, ceea ce le facilitează intrarea în împărăția de dincolo și este începutul căii de ascensiune pentru suflet. Mă voi dezvălui în mod clar prin furia din natură.... Acolo unde voința umană este la lucru, credința în Mine rareori poate fi așteptată, dar acolo unde oamenii sunt expuși fără speranță la elementele naturii, ei își amintesc mai degrabă de Creatorul lor și Îl invocă...... Și mai există încă speranța că sufletele vor fi salvate din întunericul necredinței, că Mă vor recunoaște și se vor lăsa călăuzite de Mine pe Pământ sau în împărăția de dincolo. Ceea ce evenimentele pământești nu pot realiza poate fi realizat totuși de un dezastru natural de amploare.... că Dumnezeu și Creatorul va fi amintit din eternitate și că legătura cu El va fi stabilită în inima ființei umane printr-un apel sincer de salvare din cea mai mare adversitate. Iar ceea ce pare a fi o imensă lucrare de distrugere poate însemna o acțiune de salvare pentru multe suflete care scapă astfel de ruina veșnică și se trezesc la viață, chiar dacă suferă moarte pământească. Voi face tot ceea ce se mai poate face pentru salvarea celor care își închid urechile la adresarea Mea tăcută și iubitoare și pe care, totuși, nu vreau să-i las să cadă..... Îi voi chema din nou cu glas tare, și fericiți sunt cei care acum își amintesc de Mine, fericiți sunt aceia din a căror inimă nu am fost încă complet alungat și care acum Mă cheamă la ei înainte de a fi prea târziu.....

Amin

Toben der Naturgewalten....

Ihr werdet Meine Stimme vernehmen laut und gewaltig, und alle, die ihr Meinem leisen Ruf nicht Folge leisten wolltet, ihr werdet erschrecken, so sie euch laut ertönet, so ihr durch das Toben der Naturgewalten erinnert werdet an Mich, Dem ihr euch stets widersetzt habt und Den ihr doch anerkennen müsset angesichts der Äußerung der Naturelemente. Ihr wollet zwar keinen Zusammenhang gelten lassen von diesem und eurem Tun und Lassen in der Welt.... Doch nur letzteres veranlaßt Mich dazu, Mich offensichtlich zu äußern, denn euer Tun und Lassen beweiset, daß ihr Mich nicht anerkennet als euren Gott und Schöpfer, vor Dem ihr euch dereinst verantworten müsset. Ihr glaubet nicht daran und lebet darum euer Erdenleben nicht nach Meinem Willen.... Und darum lasse Ich Meine Stimme ertönen, auf daß ihr euch Meiner besinnet und euch wandelt, auf daß ihr Mich erkennet und euch Meinen Willen zum Eigenen werden lasset.... Ich rede euch an, vorerst leise und voller Liebe euch zur Umkehr ermahnend.... um dann immer lauter Meine Stimme zu erheben, bis sie euch in Angst und Schrecken versetzen wird, weil ihr nun um euer Leben fürchtet. Und viele werden ihr irdisches Leben verlieren, doch so sie noch in letzter Stunde zu Mir gefunden haben, ist der Leibestod für sie kein Verlust.... er ist nur eine Gnade, denn sie waren in der Gefahr, gänzlich abzusinken, und darum rufe Ich sie ab im Moment des Erkennens Meiner Selbst, in einem Moment des Erwachens des Glaubens, der ihnen dann den Eingang in das jenseitige Reich erleichtert und der Beginn des Weges zur Höhe für die Seele ist. Ich will Mich durch das Toben in der Natur deutlich zu erkennen geben.... Wo Menschenwille am Werk ist, dort ist der Glaube an Mich selten nur zu erwarten, wo aber die Menschen hoffnungslos den Elementen der Natur ausgesetzt sind, da gedenken sie eher ihres Schöpfers und rufen Ihn an.... Und dort ist noch Hoffnung, daß Seelen errettet werden aus der Finsternis des Unglaubens, daß sie Mich anerkennen und sich von Mir nun lenken lassen auf Erden oder auch im jenseitigen Reich. Was irdische Geschehen nicht zustande bringen, das kann noch eine Naturkatastrophe im großen Ausmaß erreichen.... daß des Gottes und Schöpfers von Ewigkeit gedacht wird und daß die Verbindung zu Ihm im Herzen des Menschen hergestellt wird durch innigen Anruf um Rettung aus größter Not. Und was scheinbar ein unübersehbares Zerstörungswerk ist, kann eine Rettungsaktion für viele Seelen bedeuten, die dadurch dem ewigen Verderben entrinnen und zum Leben erwachen, auch wenn sie den irdischen Tod erleiden. Alles werde Ich tun, was noch zur Rettung derer getan werden kann, die ihre Ohren verschließen Meiner leisen liebevollen Ansprache und die Ich dennoch nicht fallenlassen will.... Mit lauter Stimme will Ich sie nochmals anrufen, und gesegnet, die nun sich Meiner erinnern, gesegnet, aus deren Herzen Ich noch nicht ganz verdrängt wurde und die nun zu Mir rufen, ehe es zu spät ist....

Amen