• Înapoi

Îndemnul interior al instrucțiunii lui Dumnezeu. Insinuarea voinței.

Dumnezeu îți dă instrucțiunile Sale prin inima ta.... De îndată ce vă simțiți îndemnați de o intenție, de îndată ce aceasta vă împinge din interior, este întotdeauna vocea lui Dumnezeu care vă dă instrucțiuni, cu condiția să vă străduiți să trăiți în voia lui Dumnezeu, să vă îndreptați spre El și să vă încredințați călăuzirii Sale. Atunci voința Lui vă va ghida, purtând aceeași voință în voi, pentru că v-ați supus în mod conștient voinței Sale; și atunci nu veți putea decât să cedați la îndemnul inimii voastre, iar acțiunile voastre vor fi corecte și voite de Dumnezeu. Dar analizați-vă cu seriozitate pe voi înșivă pentru a vedea cărei puteri îi acordați dreptul de a vă controla.... Rugăciunea sinceră către Dumnezeu te protejează de puterea potrivnică; dar ceea ce faci fără să fi cerut binecuvântarea lui Dumnezeu, ceea ce faci doar pentru a promova bunăstarea trupului, ceea ce faci cu totul în afara lui Dumnezeu, acestea nu sunt instrucțiunile Lui, ci ale adversarului, și îți vor dăuna sufletului. Persoana care tinde spre Dumnezeu nu trebuie să se teamă niciodată să gândească și să acționeze greșit, pentru că atitudinea sa față de Dumnezeu le permite și forțelor spirituale să aibă acces la ea și le dă acum dreptul de a sta în mod protector alături de ființa umană, pentru a îndepărta astfel și influența forțelor rele. Numai dorința de Dumnezeu asigură protecție divină pentru ființa umană, iar cel care se află sub protecție divină nu se poate rătăci, ci poate face doar ceea ce este bun pentru sufletul său. Dumnezeu Însuși îl ghidează, iar fiecare cale pe care o ia este importantă și duce la țintă. Ființa umană acționează, desigur, la discreția sa, voința sa o împinge la o acțiune sau alta, și totuși este voința lui Dumnezeu care se exprimă prin voința sa atâta timp cât ființa umană cedează impulsului interior. Însă dacă ignoră acest îndemn, atunci el se împotrivește, devine indecis, voința sa nu este încă complet subordonată voinței lui Dumnezeu. Și trebuie să se ferească de acest lucru, pentru că acesta este întotdeauna rezultatul unei slăbiciuni în rugăciune.... Cu cât legătura sa cu Dumnezeu este mai intimă, cu atât vede mai clar calea trasată pentru el și cu atât mai de bunăvoie urmează instrucțiunile lui Dumnezeu pe care inima sa i le face cunoscute. Doar distanța față de Dumnezeu îl privează de sentimentul fin al voinței divine, pentru că atunci este lăsat în voia lui proprie și nu știe ce ar trebui să facă și ce ar trebui să lase în pace. Iar adversarul lui Dumnezeu evaluează astfel de condiții intervenind în gândurile ființei umane, încercând să o determine să își bazeze fiecare acțiune pe propriul avantaj. Și atunci ființa umană trebuie să lupte, trebuie să se lupte pentru a restabili legătura cu Dumnezeu, care îi conferă o gândire clară, astfel încât să poată rezista tentațiilor. Cine Îl caută pe Dumnezeu nu se va rătăci, dar cine îl exclude se va rătăci. De aceea, nimic nu trebuie întreprins fără rugăciunea pentru binecuvântarea lui Dumnezeu, atunci gândirea oamenilor va fi de asemenea ghidată corect și fiecare activitate va avea în ea voia lui Dumnezeu....

Amin.

내적인 독촉은 하나님의 조언이다. 의지의 복종.

하나님은 너희 심장을 통해 너희에게 자신의 가르침을 알려준다. 만약에 너희가 하나님의 뜻대로 살려고 노력할 때, 즉 하나님의 뜻을 추구하고, 그의 인도에 너희 자신을 맡길 때, 어떤 계획에 너희가 재촉받는 것을 느끼고, 내면으로부터 너희가 이끌리면, 이는 너희에게 가르침을 주는 하나님의 음성이다. 그러면 너희가 너희 안에 하나님과 같은 의지를 갖게 되면서, 하나님의 뜻이 너희를 인도한다. 왜냐면 너희가 의식적으로 하나님의 뜻에 순복했기 때문이다. 그러면 너희는 단지 너희 심장의 움직임을 따라 행하면 된다. 이런 일은 올바른 일이고, 하나님이 원하는 일이다. 그럴지라도 너희가 어떤 권세에게 너희를 인도할 권리를 위임하는지, 신중하게 점검해야 한다.

긴밀한 기도가 너희를 대적자로부터 보호할 것이다. 너희가 하나님의 축복을 사전에 구하지 않고 행하는 일은, 단지 육신의 안락함 만을 위한 일은, 하나님을 전적으로 떠나 있는 너희가 행하는 일은, 하나님의 인도가 아니고, 하나님 대적자의 인도이고, 이런 일들은 너희의 혼에 해를 끼친다. 하나님을 추구하는 사람은 잘못된 생각을 하거나, 잘못 행할 염려를 전혀 할 필요가 없다. 왜냐면 그의 하나님을 향한 관점이 영적인 세력이 그에게 들어가는 것을 허용하고, 영적인 세력에게 자신 옆에서 자신을 보호할 권한을 주기 때문이다. 즉 악한 세력의 영향으로부터 보호할 권한을 주기 때문이다. 단지 하나님을 향한 갈망이 사람이 하나님의 보호를 받게 해주고, 하나님의 보호 아래 있는 사람은 잘못된 길을 갈 수 없고, 단지 혼에 유익한 일을 실행할 수 있다.

하나님 자신이 그를 인도하고, 그가 가는 모든 길은 중요하고, 목표로 인도한다. 그가 자신의 판단에 따라 행하지만, 그의 의지가 이런 저런 행동을 하게 하지만, 사람이 내면의 재촉을 따를 때, 하나님의 의지가 사람의 의지를 통해 표현된 것이다. 그가 이런 재촉에 관심을 기울이지 않을 때, 그가 저항한 것이고, 결심하지 못한 것이고, 그의 의지는 아직 전적으로 하나님의 의지에 복종하지 않은 것이다. 너희는 이런 상태를 조심해야 하고, 이런 상태는 기도를 게을리 함으로 나타난다. 하나님과의 내적인 연결이 깊을수록, 사람은 더 선명하게 하나님이 가리켜 주는 길을 보고, 그럴수록 그는 하나님이 심장을 통해 그에게 알려주는 조언을 더욱 자원하여 따른다.

하나님과 멀어진 간격이 단지 하나님의 뜻을 느끼는 세밀한 느낌을 빼앗는다. 왜냐면 그럴 때 그는 자신 혼자 있게 되며, 무엇을 행해야 할지, 무엇을 그만두어야 할지 불안해 하기 때문이다. 하나님의 대적자가 그의 생각에 역사하여, 모든 행동을 자기 자신의 유익을 위해서만 하게 하고, 그를 마음대로 지배하기 위해, 이런 상태를 이용한다. 이때 그는 싸워야만 한다. 그는 하나님과 다시 연결이 되기 위해 끝까지 싸워야 한다. 하나님과 연결은 그에게 선명한 생각을 하게 해주어, 그가 시험을 이길 수 있게 한다. 하나님을 구하는 사람은 잘못된 길을 가지 않는다. 그러나 하나님을 제외시킨 사람이 가는 길은 잘못된 길이다. 그러므로 하나님의 축복을 구하지 않고, 어떤 일도 시작해서는 안 된다. 그럴 때 사람의 생각이 올바르게 인도받고, 모든 일 자체에 하나님의 뜻이 함께 하게 될 것이다.

아멘