• Înapoi

Îndemnul interior al instrucțiunii lui Dumnezeu. Insinuarea voinței.

Dumnezeu îți dă instrucțiunile Sale prin inima ta.... De îndată ce vă simțiți îndemnați de o intenție, de îndată ce aceasta vă împinge din interior, este întotdeauna vocea lui Dumnezeu care vă dă instrucțiuni, cu condiția să vă străduiți să trăiți în voia lui Dumnezeu, să vă îndreptați spre El și să vă încredințați călăuzirii Sale. Atunci voința Lui vă va ghida, purtând aceeași voință în voi, pentru că v-ați supus în mod conștient voinței Sale; și atunci nu veți putea decât să cedați la îndemnul inimii voastre, iar acțiunile voastre vor fi corecte și voite de Dumnezeu. Dar analizați-vă cu seriozitate pe voi înșivă pentru a vedea cărei puteri îi acordați dreptul de a vă controla.... Rugăciunea sinceră către Dumnezeu te protejează de puterea potrivnică; dar ceea ce faci fără să fi cerut binecuvântarea lui Dumnezeu, ceea ce faci doar pentru a promova bunăstarea trupului, ceea ce faci cu totul în afara lui Dumnezeu, acestea nu sunt instrucțiunile Lui, ci ale adversarului, și îți vor dăuna sufletului. Persoana care tinde spre Dumnezeu nu trebuie să se teamă niciodată să gândească și să acționeze greșit, pentru că atitudinea sa față de Dumnezeu le permite și forțelor spirituale să aibă acces la ea și le dă acum dreptul de a sta în mod protector alături de ființa umană, pentru a îndepărta astfel și influența forțelor rele. Numai dorința de Dumnezeu asigură protecție divină pentru ființa umană, iar cel care se află sub protecție divină nu se poate rătăci, ci poate face doar ceea ce este bun pentru sufletul său. Dumnezeu Însuși îl ghidează, iar fiecare cale pe care o ia este importantă și duce la țintă. Ființa umană acționează, desigur, la discreția sa, voința sa o împinge la o acțiune sau alta, și totuși este voința lui Dumnezeu care se exprimă prin voința sa atâta timp cât ființa umană cedează impulsului interior. Însă dacă ignoră acest îndemn, atunci el se împotrivește, devine indecis, voința sa nu este încă complet subordonată voinței lui Dumnezeu. Și trebuie să se ferească de acest lucru, pentru că acesta este întotdeauna rezultatul unei slăbiciuni în rugăciune.... Cu cât legătura sa cu Dumnezeu este mai intimă, cu atât vede mai clar calea trasată pentru el și cu atât mai de bunăvoie urmează instrucțiunile lui Dumnezeu pe care inima sa i le face cunoscute. Doar distanța față de Dumnezeu îl privează de sentimentul fin al voinței divine, pentru că atunci este lăsat în voia lui proprie și nu știe ce ar trebui să facă și ce ar trebui să lase în pace. Iar adversarul lui Dumnezeu evaluează astfel de condiții intervenind în gândurile ființei umane, încercând să o determine să își bazeze fiecare acțiune pe propriul avantaj. Și atunci ființa umană trebuie să lupte, trebuie să se lupte pentru a restabili legătura cu Dumnezeu, care îi conferă o gândire clară, astfel încât să poată rezista tentațiilor. Cine Îl caută pe Dumnezeu nu se va rătăci, dar cine îl exclude se va rătăci. De aceea, nimic nu trebuie întreprins fără rugăciunea pentru binecuvântarea lui Dumnezeu, atunci gândirea oamenilor va fi de asemenea ghidată corect și fiecare activitate va avea în ea voia lui Dumnezeu....

Amin.

UNUTARNJE POTICANJE JE BOŽJA INSTRUKCIJA.... PODREĐIVANJE VOLJE....

Bog vas obavještava o svojim instrukcijama kroz vaše srce.... Čim se osjećate potaknuti nešto učiniti, čim ste na to nagnani iznutra, vi ćete uvijek biti podučeni/upućeni putem glasa Božjeg, pod uvjetom da se trudite živjeti u skladu sa Božjom voljom, da vi time stremite prema Njemu i sebe povjerite Njegovom rukovođenju. Onda ćete biti usmjereni Njegovom voljom na takav način da u vama imate istu volju pošto ste sebe svjesno podredili Njegovoj volji; jedino onda vi možete udovoljiti poticanju vašeg srca i vaša će djelovanja biti ispravna i u skladu sa Božjom voljom. Ipak vi morate sebe ozbiljno kritički ispitati u pogledu toga kojoj sili dajete pravo da vama rukovodi.... Iskrena molitva vas štiti od suprotne sile; međutim, štogod činite bez da ste zatražili Božji blagoslov, štogod činite čisto da bi unaprijedili blagostanje vašeg tijela, štogod čine oni od vas koji su potpuno odvojeni od Boga to nisu Njegova upućivanja već ona Njegova neprijatelja (Sotone), a ona će nanijeti štetu vašoj duši. Čovjek koji stremi prema Bogu se nikad ne treba bojati kako će razmišljati ili se ponašati pogrešno, budući mu njegov stav prema Bogu također dozvoljava da bude dohvaćen (= ‘da mu priđu’, no u smislu, ‘da uđu u njega’) od strane duhovnih sila i ovlašćuje ih da zaštitnički hodaju pored njega, time također odvraćajući/spriječavajući utjecaje zlih sila. Jedino žudnja za Bogom osigurava čovjeku Božansku zaštitu, a svatko tko je Božanski zaštićen ne može zalutati, on može činiti jedino što je od koristi za njegovu dušu. On je vođen od strane Boga Osobno i svaka cesta kojom se uputi je važna i vodi do cilja.

Iako čovjek djeluje sukladno njegovom vlastitom nahođenju, utoliko što ga njegova volja nagoni poduzeti ovu ili onu akciju, to je unatoč tome Božja volja koja sebe očituje kroz njegovu volju netom se čovjek prepušta unutarnjem poticanju. Ako, međutim, on ne obraća pažnju na ovo nagonjenje onda mu se on odupire, on postaje neodlučan pošto njegova volja sebe još nije u potpunosti podredila Božjoj volji. A to je ono čega se on mora čuvati, jer to je uvijek posljedica toga što nedovoljno često moli.... Što je on intimnije u kontaktu sa Bogom to će jasnije vidjeti svoj ocrtan put i to će on dobrovoljnije slijediti instrukcije otkrivene od strane Boga kroz njegovo srce. Jedino ga udaljenost od Boga lišava istančanog/produbljenog osjećaja za Božansku volju, jer u tom slučaju se on mora osloniti na samog sebe i biti će nesiguran po pitanju toga što bi trebao učiniti a što ne. A Božji neprijatelj se koristi takvim situacijama tako što se podešava sa čovjekovim mislima (= u smislu, ‘što ulazi u njegovu misaonu frekvenciju’), tako što ga pokušava nagnati da svaku svoju akciju temelji na svojem vlastitom probitku. I onda će se čovjek morati boriti, on će se morati boriti kako bi ponovno povratio svoju vezu sa Bogom koja će mu donijeti jasnoću misli tako da će biti u stanju oduprijeti se kušnjama. Svatko tko traži Boga neće ići pogrešnim putem; međutim, cesta svakog tko Njega isključi će ga voditi u stranu. To je razlog zašto ništa ne smije biti poduzeto bez molitve za Božji blagoslov, onda će ljudsko razmišljanje biti ispravno vođeno i svaka aktivnost će uključivati (u smislu, ‘biti udružena sa’) Božju volju.

AMEN