• Înapoi

Îngăduința sau reținerea păcatelor.... Discipolii lui Iisus....

Cărora le veți ierta păcatele, le sunt iertate; și cărora le veți reține păcatele, le sunt reținute.... Acestea sunt, de asemenea, cuvintele Mele, care au găsit adesea o interpretare diferită de cea care le-a fost pusă de Mine. Iar pentru corectare este nevoie de o persoană cu spiritul treaz care să-Mi audă vocea și să vă transmită vouă, oamenilor, clarificările Mele, astfel încât să vă eliberați de erori și să umblați în adevăr.... Ucenicii Mei au fost înzestrați cu puterea de a face minuni în numele Meu, de a vindeca, de a învia morții și de a dovedi astfel oamenilor puterea credinței lor nemijlocite în Mine. Ei se aflau într-o stare spirituală care permitea această lucrare supranaturală, deoarece, atunci când spiritul Meu a venit peste ei, ei erau plini de putere și lumină, de putere și înțelepciune. Prin urmare, ei au fost capabili să răspândească adevărul, deoarece ei înșiși se aflau în el, și au fost capabili să realizeze lucruri prin simplul lor Cuvânt care depășeau orice capacitate umană. Pentru că ei au fost discipolii Mei.... instruiți de Mine în timpul vieții Mele pe Pământ prin Cuvântul interior, ei au trăit în dragoste și au crezut în Mine, astfel că au fost, de asemenea, capabili să primească spiritul Meu în ei înșiși și să lucreze prin el. Faptele extraordinare au fost semne ale maturității lor sufletești, care trebuiau să fie din nou dovada pentru oameni a capacității extraordinare pe care o poate atinge ființa umană dacă trăiește după voința Mea, adică dacă se modelează după chipul Meu.... în iubire.... Căci iubirea este putere, iar dacă ființa umană se află în iubire, este și ea pătrunsă de putere și lumină, căci spiritul lui Dumnezeu, emanația Sa de putere, o poate umple. Și am dat exemplul unei vieți de iubire oamenilor.... Le-am arătat puterea pe care o poate atinge ființa umană și am lăsat exemple vii după moartea Mea, care trebuiau să proclame din nou învățătura Mea de iubire și, de asemenea, să dea un exemplu de putere, astfel încât oamenilor să le fie ușor să creadă în Mine.... Dar Eu Însumi eram în mijlocul discipolilor Mei, chiar dacă nu mai eram vizibil, dar în spirit.... i-am călăuzit, deoarece tot ceea ce este pătruns de spiritul Meu este supus îndrumării Mele divine.... pentru că Eu Însumi puteam acum să lucrez prin intermediul celor care erau activi în numele Meu. Prin urmare, discipolii aveau acum aceeași putere și același drept, deoarece tot ceea ce făceau era acum voința Mea; ei erau iluminați de spiritul Meu, care este emanația Mea. În consecință, ei aveau, de asemenea, puterea de a ierta păcatele în numele Meu, mai ales atunci când o boală era rezultatul păcatelor lor și, pentru a vindeca această boală, trebuiau să le ierte oamenilor și păcatul în sine. Dar dacă recunoșteau nevrednicia unei persoane, necredința ei și voința ei de a se opune lui Dumnezeu, erau la fel de îndreptățiți să o lase în starea ei păcătoasă, pentru că acest lucru nu era determinat de cunoașterea lor umană, ci de spiritul divin din ei, spiritul Meu, care știe totul și, prin urmare, și despre nevrednicia unei persoane și, prin urmare, și despre inutilitatea unei lucrări de har asupra ei. Astfel, le-am dat ucenicilor Mei dreptul de a-i considera pe oameni în funcție de cunoștințele lor, pentru că spiritul Meu era activ în ei și acest spirit garanta gândirea corectă a ucenicilor Mei.... Dar acum, oamenii și-au arogat un drept egal pentru ei înșiși, în care spiritul Meu nu era încă activ.... Ei au autoritatea de a ierta sau de a reține păcatele legate de persoana însăși, dar nu de spiritul divin din această persoană, și astfel au acordat acest drept tuturor discipolilor conform cuvântului, nu conform spiritului lor, și astfel au înțeles greșit sensul Cuvântului Meu, deși și acum ar gândi corect dacă ar fi clar cine este cu adevărat discipolul Meu....

Nu sunt cei care se numesc pe ei înșiși, ci cei pe care i-am chemat pentru slujba lor de învățătură pe Pământ.... Căci Eu le-am dat ucenicilor Mei însărcinarea: "Mergeți și învățați toate neamurile...." Dar pentru a putea învăța, spiritul Meu trebuie să fie eficient în ei, astfel încât să poată distribui oamenilor adevărul pur și să răspândească învățătura Mea de iubire în lume. Dar adevărul nu poate fi însușit în alt mod decât prin lucrarea spiritului. Și astfel, discipolii Mei trebuie neapărat să fie iluminați de spiritul lui Dumnezeu înainte de a se putea considera discipolii Mei. Dar atunci și ei vor fi pătrunși de lumină și de putere și vor putea să realizeze fapte extraordinare, puterea spiritului le va permite să vindece bolnavii, deci să elibereze oamenii de păcat și de consecințele sale, de îndată ce vor crede în Mine și în numele Meu.... Acestor oameni iluminați de spiritul Meu le-am dat puterea de a ierta păcatele, pentru că, prin starea lor spirituală matură, ei recunosc și când persoana este demnă de a i se ierta păcatele, căci atunci acționează în numele Meu și Eu sunt Cel care le iert efectiv păcatele. Dar dacă se simt chemați să îndeplinească actul de iertare a păcatelor oameni care nu pot demonstra nicio chemare din partea Mea Însămi, care nu sunt nici luminați de spiritul Meu și nici nu aud Cuvântul Meu în ei înșiși, atunci chemarea lor poate fi negată cu siguranță pe bună dreptate, ceea ce este deja evident din faptul că sunt incapabili să își recunoască semenii pentru a judeca dacă păcatele lor trebuie lăsate sau păstrate. Judecata aceasta presupune deja lucrarea spiritului, care, însă, trebuie negată majorității celor care cred că sunt chemați să fie slujitori ai lui Dumnezeu atâta timp cât nu au Cuvântul interior. Numai prin Cuvântul Meu sunt chemați să lucreze pentru Mine, deoarece numai Cuvântul Meu îi face cunoscători, adică le transmite adevărul pur, iar acest lucru este absolut necesar pentru a putea lucra pentru Mine ca ucenic al Meu. Oricine are el însuși adevărul poate, de asemenea, să-l transmită și astfel își ajută semenii să devină liberi. Oricine are Cuvântul Meu va avea, de asemenea, capacitatea de a judeca atunci când voința unei persoane este îndreptată spre Dumnezeu. Pentru că cuvântul rostit de om este adesea înșelător, inima nu trebuie să fie implicată în ceea ce rostește gura. Dar ucenicul corect are și darul de a-și recunoaște semenii și, prin urmare, știe și el care persoană este serioasă în privința iertării păcatelor sale și nu se lasă înșelat de multe cuvinte lipsite de convingere interioară. Și, prin urmare, nici iertarea păcatelor nu poate fi un act general, deoarece ea nu poate avea loc decât acolo unde a precedat cea mai profundă pocăință și unde aceasta este recunoscută de discipolii Mei. Dar atunci judecata acestora din urmă va fi valabilă în fața Mea, deoarece el acționează numai după instrucțiunile Mele și activitatea sa este supusă voinței Mele. Și iată ce le-am dat de înțeles discipolilor Mei prin aceste Cuvinte, că acțiunile și gândurile lor sunt în deplin acord cu Mine dacă sunt active în numele Meu, că nu pot gândi și nu pot dori altceva decât voința Mea dacă spiritul divin acționează în ei, dar numai dacă acesta îi imprimă ca discipoli ai Mei. Căci Eu Însumi Îmi numesc slujitorii de pe Pământ, deoarece Eu știu cu adevărat cine este calificat pentru această funcție și pe cine pot înzestra cu darurile pe care le cere o slujbă de învățătură pe Pământ.... Și apoi le dau și autoritatea, pentru că atunci ei nu fac decât să îndeplinească ceea ce stă în voia Mea....

Amin

Rimettere o ritenere i peccati – I discepoli di Gesù

A coloro ai quali rimettete i peccati, sono perdonati, ed a coloro ai quali ritenete i peccati, a costoro sono ritenuti. Anche queste sono le Mie Parole che hanno trovato molteplici interpretazioni di come le hanno ricevute da Me. E per la correzione ci vuole lo spirito risvegliato d’un uomo, il quale sente la Mia Voce e trasmette a voi uomini la Mia Spiegazione, affinché siate liberati dall’errore e camminiate nella Verità.

I Miei discepoli erano provvisti con la Forza di operare dei Miracoli nel Mio Nome, di guarire, di risvegliare i morti e di dimostrare agli uomini con ciò la loro fede non divisa in Me. Erano in uno stato spirituale che permetteva quell’agire soprannaturale, perché quando il Mio Spirito veniva sopra di loro, erano colmi di Forza e Luce, con Potere e Sapienza. Perciò potevano diffondere la Verità, perché loro stessi stavano nella Verità e potevano compiere delle cose con la semplice Parola che erano al di fuori di ogni capacità umana, perché erano i Miei discepoli. Istruiti da Me durante il tempo del Mio cammino terreno tramite la Parola interiore, stavano nell’amore e credevano in Me, potevano con ciò cogliere in sé anche il Mio Spirito ed agire così.

Le azioni straordinarie erano dei segni della loro maturità animica, che dovevano nuovamente essere delle dimostrazioni per gli uomini, a quale facoltà straordinaria può giungere l’uomo, se vive secondo la Mia Volontà, cioè se si forma secondo la Mia Immagine, nell’amore, perché l’amore è Forza e quando l’uomo si trova nell’amore, è anche irradiato di Forza e di Luce, perché lo Spirito di Dio, l’Irradiazione della Sua Forza, lo può colmare.

Ed Io ho vissuto per gli uomini una Vita d’esempio nell’amore, ho mostrato loro a quale forza può giungere l’uomo e dopo la Mia morte ho lasciato degli esempi viventi che annunciano di nuovo la Mia Dottrina d’amore e dovevano anche dare l’esempio della loro Forza, affinché potesse essere facile per gli uomini credere in Me. Io Stesso Ero in mezzo ai Miei discepoli, anche se non più visibile, ma bensì nello Spirito, li ho guidati, perché tutto ciò che è irradiato dal Mio Spirito, è sottoposto alla Mia Guida divina, perché Io Stesso potevo ora agire tramite costoro che erano attivi nel Mio Nome.

Quindi i discepoli ora avevano lo stesso potere e lo stesso diritto, perché tutto ciò che facevano, era ora la Mia Volontà; erano illuminati dal Mio Spirito, dall’Irradiazione di Me Stesso. Di conseguenza avevano anche il potere di perdonare i peccati nel Mio Nome, in particolare quando una malattia era la conseguenza dei loro peccati e che loro, per guarire costoro dalla malattia, dovevano anche rimettere loro stessi i peccati agli uomini. Ma se riconoscevano l’indegnità di un uomo, la loro miscredenza e la loro volontà distolta da Dio, erano pure autorizzati a lasciarli nel loro stato peccaminoso, perché ciò non determinava la loro conoscenza umana, ma lo Spirito divino in loro, il Mio Spirito che conosce tutto e quindi anche l’indegnità di un uomo e perciò anche l’inutilità di un agire di Grazia su di loro. Quindi ho dato ai Miei discepoli il diritto di provvedere gli uomini secondo la loro conoscenza, perché il Mio Spirito era attivo in loro e questo garantiva il giusto pensare dei Miei discepoli.

Ora però gli uomini si sono arrogati lo stesso diritto, nei quali il Mio Spirito non è ancora efficace. Hanno riferito sulla persona stessa questa giustificazione di rimettere i peccati o di ritenerli, ma non sullo spirito divino nella persona stessa, e quindi questa giustificazione viene riconosciuta a tutti i seguaci dei discepoli secondo la Parola, ma non secondo il loro spirito e così il senso della Mia Parola viene falsamente interpretato, benché ora penserebbero anche bene, se avessero la chiarezza su chi è in Verità il Mio discepolo.

Non sono coloro che si auto proclamano, ma che Io ho chiamato per la loro funzione d’insegnamento sulla Terra. Perché Io ho dato ai Miei discepoli l’Incarico: “Andate ed insegnate a tutti i popoli…”. Ma per poter insegnare, il Mio Spirito deve essere efficace in loro, affinché diffondano la pura Verità agli uomini e che possano diffondere nel mondo la Mia Dottrina d’amore. Ma la Verità non può essere presa in possesso se non attraverso l’Agire dello Spirito. E perciò i Miei discepoli devono essere assolutamente illuminati dallo Spirito di Dio prima che possano far parte dei Miei discepoli. Ma allora anche loro saranno irradiati dalla Luce e dalla Forza e potranno compiere delle azioni straordinarie, la Forza dello Spirito li renderà capaci di guarire gli ammalati, quindi liberare gli uomini dal peccato e dalle sue conseguenze, appena questi credono in Me e nel Mio Nome. Io ho dato a questi uomini illuminati dal Mio Spirito il potere di rimettere i peccati, perché nel loro stato spirituale maturo riconoscono anche quando l’uomo è degno che gli vengano rimessi i peccati, perché allora agiscono al Posto Mio e Sono Io, il Quale in Realtà rimetto loro i peccati.

Ma se degli uomini i quali non possono mostrare nessuna chiamata da Me Stesso, si credono chiamati ad eseguire l’atto del perdono dei peccati, non essendo né illuminati dal Mio Spirito né sentendo in sé la Mia Parola, allora può essere loro negato con diritto la professione, che risulta già dal fatto, che non sono capaci di riconoscere ora il prossimo per giudicare, se gli sono ora rimessi o ritenuti i peccati. Il giudizio di ciò premette già l’Agire dello Spirito, che però deve essere negato a quasi tutti coloro che credono di essere chiamati come servitori di Dio, finché non hanno la Parola interiore. Soltanto tramite la Mia Parola sono chiamati ad agire per Me, perché soltanto la Mia Parola li rende sapienti, cioè, trasmette loro la pura Verità, e questa è assolutamente necessaria, per poter essere attivi per Me come Miei discepoli.

Chi ha la Verità, la può anche dare ad altri ed aiuta così alla liberazione del prossimo. Chi ha la Mia Parola, avrà anche la facoltà di giudizio se la volontà dell’uomo è rivolta a Dio. Perché la parola espressa dell’uomo sovente inganna, non è necessariamente coinvolto il cuore in ciò che pronuncia la bocca. Ma il vero discepolo ha anche il dono del riconoscere il prossimo ed egli sà anche, quale uomo considera seriamente per il Perdono dei suoi peccati e non si lascia ingannare da molte parole a cui manca la convinzione interiore. E perciò il perdono dei peccati non può essere un atto generale, dato che può svolgersi solamente là dov’è preceduto il più profondo pentimento e dove un tale viene riconosciuto dai Miei discepoli. Ma allora il giudizio di costoro sarà valido dinanzi a Me, perché agisce su Incarico Mio e la sua volontà è sotto la Mia Volontà.

Ed Io l’ho fatto intendere ai Miei discepoli con quelle Parole, che loro sono totalmente in sintonia con Me nel loro agire e pensare quando sono attivi per Me nel Mio Nome, che non possono pensare e volere diversamente di com’è la Mia Volontà, quando lo Spirito divino opera in loro, perché soltanto questo li rende Miei discepoli. Perché Io Stesso eleggo i Miei discepoli sulla Terra, perché Io sà davvero chi è capace per questa funzione e chi Io possa provvedere con i Doni che richiedono una funzione d’insegnamento sulla Terra. Ed a costoro dò anche il potere, perché allora eseguono solamente ciò che è nella Mia Volontà.

Amen