• Înapoi

Ascultarea în interior....Cadouri de sus....Tot ceea ce este bun este divin....

Orice dar spiritual necesită o atenție totală la expresia voinței divine, ceea ce înseamnă că ființa umană trebuie să asculte în interior pentru a auzi această expresie a voinței. Voința lui Dumnezeu nu poate fi revelată decât cuiva care se retrage în viața sa interioară, deoarece vocea lui Dumnezeu nu poate fi auzită decât în inima ființei umane și, prin urmare, ființa umană trebuie să asculte în interior dacă vrea să audă vocea lui Dumnezeu. Și astfel, ființa umană trebuie mai întâi să se detașeze de lume, adică să-și elibereze complet gândurile de interesele pământești, să stabilească legătura cu împărăția spirituală prin contemplarea conștientă și dialogul tăcut cu ființele spirituale care se află în perfecțiune sau cu însăși divinitatea eternă.

El trebuie să prezinte lui Dumnezeu greutățile sale spirituale și să ceară să fie călăuzit spre realizare, trebuie să facă un efort pentru a trăi în conformitate cu voința divină și trebuie să aibă voința serioasă de a deveni vrednic de vocea lui Dumnezeu, atunci și Dumnezeu va lăsa vocea Sa să răsune în inima celui care dorește să o audă. Pentru că Dumnezeu are nevoie de oameni care să transmită în mod clar și inteligibil semenilor lor ceea ce le-a fost transmis prin vocea inimii și, prin urmare, El va fi întotdeauna dispus să îi instruiască pe oameni cu sinceritate. De aceea, El cere și atenția celor care se declară dispuși să transmită această cunoaștere pe care o primesc ei înșiși. Căci cunoștințele sunt atât de vaste încât în fiecare zi și în fiecare oră se poate oferi ceva nou oamenilor.

Dar ea trebuie să fie transmisă în mod veridic și, prin urmare, învățătorul însuși trebuie să fie în cunoștință de cauză și să accepte mereu și constant această cunoaștere, iar acest lucru necesită o concentrare constantă a gândurilor, adică receptorul trebuie să se despartă de bunăvoie de suflet și de trup, iar acum trebuie să se predea complet lucrării forțelor spirituale.... trebuie să asculte ceea ce îl informează prietenii spirituali și să știe că orice comunicare din împărăția spirituală îi este oferită în conformitate cu voința lui Dumnezeu.... că, prin urmare, el primește adevărul pe care ar trebui apoi să-l transmită la fel de bine. Astfel, el nu-și poate pune propriile gânduri înaintea cunoștințelor pe care le primește, ci trebuie să adere exact la ceea ce i se oferă de sus. Atâta timp cât ființa umană nu ascultă această voce din inima sa, nici ea nu poate fi învățată, căci Dumnezeu nu se va exprima mai evident pentru a nu periclita libertatea de credință a oamenilor.

Dar vocea Lui sună atât de strălucitor și de pur pentru ascultător încât acesta nu o poate înțelege greșit și astfel crește în înțelepciune, deoarece este învățat de Dumnezeu Însuși, Care se folosește și de mesagerii Săi cerești pentru a transmite adevărul oamenilor de pe Pământ prin intermediul copilului pământean dedicat Lui..... (25.6.1943) Dar Dumnezeu este întotdeauna cel care dăruiește darurile de sus, pentru că vocea lui Dumnezeu este cea pe care ființa umană o aude în mod audibil în ea însăși, dacă o ascultă cu atenție. Darurile divine sunt tot ceea ce este bun.... care îi încurajează pe oameni să facă binele, care îi învață iubirea și îi îndreaptă spre Dumnezeu.... Iar ființa umană primește întotdeauna aceste învățături atunci când strădania sa este îndreptată spre Dumnezeu și spre adevărul etern și când inima sa se face receptivă prin voința de a auzi vocea lui Dumnezeu în sine și printr-o viață plăcută lui Dumnezeu... altfel, dorința de Dumnezeu nu este înrădăcinată în ființa umană. Dar atunci Dumnezeu Însuși și voința spirituală legată de Dumnezeu îi influențează și gândurile, iar gândurile vor apărea în principal în inimă și trebuie doar să fie prinse de voința ființei umane prin ascultarea interioară a darului divin care îi este oferit acum.

Dacă ființa umană trăiește în iubire, atunci gândurile se vor imprima atât de puternic în inima sa, încât nu va avea îndoieli în a accepta aceste gânduri ca fiind o voce divină, căci prin iubire este deja unit cu Dumnezeu Însuși și cunoaște voința Lui, pe care se străduiește mereu să o îndeplinească....

Amin

Horchen nach innen.... Gaben von oben.... Alles, was gut ist, ist göttlich....

Jede geistige Gabe erfordert ungeteilte Aufmerksamkeit der göttlichen Willensäußerung gegenüber, und es bedeutet dies, daß der Mensch nach innen horchen muß, um diese Willensäußerung zu vernehmen. Nur wer sich in sein Innenleben zurückzieht, dem kann der Wille Gottes offenbart werden, da die Stimme Gottes nur im Herzen des Menschen vernehmbar ist und darum der Mensch nach innen horchen muß, will er die Stimme Gottes vernehmen. Und also muß der Mensch (durch bewußtes In-sich-Versenken) sich vorerst lösen von der Welt, d.h., er muß seine Gedanken völlig frei machen von irdischen Interessen, er muß die Bindung mit dem geistigen Reich herstellen durch bewußtes In-sich-Versenken und stumme Zwiesprache halten mit den geistigen Wesen, die in der Vollkommenheit stehen, oder mit der ewigen Gottheit Selbst. Er muß Gott seine geistige Not vorstellen und bitten, daß er geführt werde dem Erkennen entgegen, er muß sich bemühen, dem göttlichen Willen gemäß zu leben, und er muß den ernsten Willen haben, der Stimme Gottes gewürdigt zu werden, dann läßt Gott auch Seine Stimme ertönen im Herzen dessen, der sie zu hören begehrt. Denn Gott benötigt Menschen, die klar und verständlich das den Mitmenschen weitergeben, was ihnen durch die Stimme des Herzens vermittelt worden ist, und darum wird Er auch jederzeit bereit sein, die Menschen wahrheitsgemäß zu unterweisen. Und darum fordert Er auch die Aufmerksamkeit jener, die sich bereit erklären, dies Wissen, das sie selbst empfangen, weiterzugeben. Denn es ist das Wissen so umfangreich, daß täglich und stündlich den Menschen etwas Neues geboten werden kann. Es muß aber auch wahrheitsgemäß übertragen werden, und also muß der Lehrende selbst im Wissen stehen und dieses Wissen stets und ständig entgegennehmen, und es erfordert dies eine ständige Gedankenkonzentration, d.h., es muß der Empfangende die Seele willig vom Körper trennen, und er muß sich dem Wirken der geistigen Kräfte nun völlig überlassen.... er muß horchen, was ihm die geistigen Freunde mitteilen, und wissen, daß jede Mitteilung aus dem geistigen Reich dem Willen Gottes gemäß ihm geboten wird.... daß er also Wahrheit empfängt, die er nun ebenso weiterleiten soll. Er darf also kein eigenes Gedankengut dem empfangenen Wissen voransetzen, sondern er muß sich genau an das halten, was ihm von oben geboten wird. Sowie der Mensch nicht horchet auf diese Stimme im Herzen, kann er auch nicht belehrt werden, denn offensichtlicher wird Sich Gott nicht äußern, um die Glaubensfreiheit der Menschen nicht zu gefährden. Dem Horchenden aber erklingt Seine Stimme so hell und rein, daß er sie nicht mißverstehen kann und daß er also nun zunimmt an Weisheit, weil er von Gott Selbst gelehret wird, Der Sich auch Seiner Himmelsboten bedient, um die Wahrheit durch das Ihm ergebene Erdenkind den Menschen auf Erden zu vermitteln.... (25.6.1943) Immer aber ist Gott der Spender der Gaben von oben, denn es ist die Stimme Gottes, die der Mensch in sich hörbar vernimmt, so er aufmerksam nach innen lauschet. Göttliche Gabe ist alles, was gut ist.... was den Menschen zum Guten anhält, was ihn Liebe lehret und zu Gott hinweiset.... Und diese Belehrungen gehen dem Menschen immer dann zu, wenn sein Streben Gott und der ewigen Wahrheit gilt und wenn sich sein Herz empfangsbereit macht durch den Willen, die Stimme Gottes in sich zu vernehmen, und durch einen Gott-gefälligen Lebenswandel.... ansonsten das Verlangen nach Gott nicht im Menschen wurzelt. Dann wird aber auch Gott Selbst und das Gott-verbundene Geistige seine Gedanken beeinflussen, und die Gedanken werden vornehmlich im Herzen auftauchen und brauchen nur erfaßt zu werden durch den Willen des Menschen, indem er nach innen horcht, was ihm nun an göttlicher Gabe geboten wird. Lebt der Mensch in der Liebe, dann prägen sich ihm die Gedanken so stark in das Herz, daß er keine Zweifel hegt, diese Gedanken als göttliche Stimme anzunehmen, denn durch die Liebe ist er schon selbst Gott verbunden, und er weiß um Dessen Willen, den er stets zu erfüllen trachtet....

Amen