• Terug

Na Zijn kruisdood daalde Jezus af in de diepte

Toen Ik over de aarde wandelde, was dit mijn voortdurende gedachte, de mensen ervoor te behoeden dat ze in diepste duisternis wegzonken en zij niet in het voorgeborchte van de hel konden binnengaan (die hun ook het binnengaan van het voorgeborchte belette), om welke reden Ik hun onophoudelijk de leer van de liefde verkondigde, opdat het hun gemakkelijk viel in mijn werk van verlossing te geloven en dientengevolge het reddingswerk bij deze mensen gelukt was. Maar de mensen bevonden zich allen nog te zeer in de aardse wereld. Maar weinige hadden het geloof in een voortleven en deze waren ook ontvankelijk voor mijn leer van liefde. En hun viel het herkennen van Mij zelf gemakkelijk, omdat Ik hen ook kon onderrichten en zij alles als waarheid aannamen. Dus daarom kon een groot deel van hen die Mij zelf meemaakten ook als "verlost" binnengaan in mijn rijk, doch veel meer sloten zich af van mijn leer, zij bleven liefdeloos en moesten hun lot in het hiernamaals op zich nemen.

Na mijn kruisdood ben Ik nu ook dit rijk binnengegaan en kon daar al diegenen verlossen die zich in het voorgeborchte bevonden. Al die mensen die een aan God welgevallig leven hadden geleid, voor wie echter het lichtrijk nog was gesloten omdat ze nog de last van de oerzonde droegen. Mijn werk van verlossing moest dus eerst worden gebracht. En tot dezen kwam Ik nu als "mens Jezus", want ook zij mochten niet worden gedwongen te geloven. Ik kwam bij hen in mijn lijdensgedaante, zodat ook velen zich afvroegen: Wanneer u de Messias bent die ons was beloofd, waarom heeft uw macht dat niet verhinderd, waarom moest u deze verschrikkelijke dood aan het kruis ondergaan? Want ze wachtten op Mij, op Diegene die hun beloofd was als Redder. En ook deze moesten geheel uit vrije wil Mij volgen en het is ook niet moeilijk geweest hen ervan te overtuigen dat Ik die beloofde Messias was.

Maar nu kwam ook mijn nederdalen in de hel, in het gebied waarin Ik ook de verlossing van de oerschuld wilde brengen. Maar daar lukte het Me minder de zielen te overtuigen, juist omdat Ik in dezelfde gestalte bij hen verscheen en als de "Geslagene" voor hen zichtbaar was, die ze alle macht ontzegden en die ze daarom ook niet wilden erkennen. Maar wie wilde, mocht zich bij Mij aansluiten en Ik heb hem bevrijd van zijn ketenen. En steeds weer daal Ik in de diepte af om voor allen een klein licht te ontsteken, zodat ze eventjes zich Diegene herinneren die hun eens is verschenen en dat hun weerstand steeds minder wordt, dat ook die zich laten verlossen door Zijn liefde, die eens koppig zijn geweest en slechts woorden van haat en spot voor Mij over hadden. Maar mijn liefde neemt hun niets kwalijk, mijn liefde is er steeds bezorgd om dat allen worden gered, dat niemand weer in de ketenen geraakt van diegene die hen zo lang heeft bezeten en dat ook voor dezen mijn werk van verlossing niet tevergeefs is gebracht. Maar Ik kan het niet verhinderen wanneer hun weerstand tegen Mij zo groot is dat alle inspanningen van mijn kant vruchteloos zijn, want Ik dwing niemand Mij te erkennen, maar geef alleen ieder de beste mogelijkheden de weg naar het licht te vinden.

En zo ook verleent u mensen Mij veel hulp door uw gebed voor deze zielen. Want steeds weer maken er zich enige, die door de macht van het gebed worden geraakt, los en kunnen nu naar het licht worden geleid. En in grote dankbaarheid zullen deze zielen zich nu eveneens aansluiten en andere zielen uit de diepte omhoog aantrekken, daar zij elkaar kennen en ook weten welke bedenkingen in deze zielen nog overheersen en deze bezwaren proberen ze te ontzenuwen.

Wanneer het mogelijk is dat ze eerst eens nota nemen van mijn grote werk van erbarmen, zullen ze ook in zich keren en met Mij in contact proberen te komen. En dan is hun de vergeving van hun grote schuld verzekerd, dan zal ook voor hen de poort naar het lichtrijk worden geopend en een lange staat van kwelling zal ten einde zijn. Doch die niet bereid zijn, zullen op het einde weer ten prooi vallen aan de hernieuwde kluistering. Want eens moeten ook zij weer het zelfbewustzijn als mens bereiken en een besluit nemen. En zo kan de gang over de aarde wel meer dan eenmaal worden afgelegd, en eens zal ook zeker de wil van die wezens zich naar Mij keren, eens zal ook voor hen het uur van verlossing slaan.

Amen

Iisus a coborât în adânc după moartea Sa pe cruce....

Când am trăit pe Pământ, gândul Meu veșnic a fost să protejez oamenii să nu se scufunde în întunericul cel mai adânc și să-i împiedic să intre în limbo (ceea ce i-a împiedicat și pe ei să intre în limbo), motiv pentru care le-am proclamat în mod constant învățătura iubirii, astfel încât să le fie ușor să creadă în actul Meu de Mântuire și, astfel, lucrarea de Mântuire a reușit deja la acești oameni. Cu toate acestea, toți oamenii făceau parte încă prea mult din lumea pământească, doar câțiva aveau credință în continuarea vieții, iar aceștia erau receptivi la învățătura Mea de iubire și le-a fost ușor să Mă recunoască pe Mine Însumi, pentru că și Eu eram în măsură să-i instruiesc și ei acceptau totul ca pe un adevăr. De aceea, o mare parte dintre cei care M-au experimentat pe Mine Însumi au putut intra în Împărăția Mea ca "răscumpărați", însă mult mai mulți s-au închis în fața învățăturii Mele, au rămas fără iubire și au trebuit să-și accepte soarta în lumea de dincolo..... După moartea Mea pe cruce, M-am înălțat și Eu acum în această împărăție și acolo am putut răscumpăra pe toți cei care se aflau în limbo..... toți acei oameni care au dus o viață plăcută lui Dumnezeu, dar pentru care împărăția luminii era încă închisă, deoarece se aflau încă sub povara păcatului originar și, prin urmare, lucrarea Mea de răscumpărare trebuia să fie împlinită mai întâi.... Și la aceștia am venit acum ca "omul Iisus", pentru că nici lor nu le-a fost permis să fie forțați să creadă, am pășit printre ei în forma Mea de suferință, astfel încât mulți și-au pus și ei întrebarea: Dacă Tu ești Mesia, Cel care ne-a fost promis, de ce puterea Ta nu a împiedicat acest lucru.... de ce a trebuit să suferi această moarte oribilă pe cruce?. Căci ei Mă așteptau pe Mine, pe Cel care le fusese făgăduit ca Mântuitor. Și ei au trebuit să Mă urmeze de bunăvoie, și nu a fost greu să-i conving că Eu sunt Mesia cel promis..... Dar acum a urmat și coborârea Mea în iad.... în regiunea în care am vrut, de asemenea, să aduc răscumpărarea de la păcatul originar. Dar acolo am reușit mai puțin să conving sufletele, tocmai pentru că le apăream sub aceeași formă și eram vizibil pentru ele ca "cel învins", căruia îi negau orice putere și pe care, prin urmare, nu voiau să-L recunoască. Dar oricine dorea avea voie să Mi se alăture și l-am eliberat din cătușe. Și de fiecare dată cobor în abis pentru a aprinde o mică lumină pentru toți, astfel încât ei să-și amintească pentru o clipă de Cel care le-a apărut cândva și rezistența lor să devină tot mai mică, astfel încât chiar și cei care erau cândva încăpățânați și aveau doar cuvinte de ură și batjocură pentru Mine să se lase răscumpărați de iubirea Lui. Cu toate acestea, iubirea Mea nu le poartă pică, iubirea Mea este mereu preocupată ca totul să fie salvat, ca nimeni să nu mai cadă din nou în lanțurile celui care i-a stăpânit atât de mult timp și ca actul Meu de Mântuire să nu se fi împlinit în zadar nici pentru ei. Dar nu pot împiedica acest lucru dacă rezistența lor împotriva Mea este atât de mare încât toate eforturile din partea Mea sunt zadarnice, pentru că Eu nu forțez pe nimeni să Mă recunoască, ci doar le ofer tuturor cele mai mari șanse de a găsi calea spre lumină. Și astfel, voi, oamenii, Îmi oferiți un mare ajutor prin rugăciunea voastră pentru aceste suflete, pentru că din când în când se desprind unii care sunt atinși de puterea rugăciunii și care pot fi conduși acum spre lumină. Și în semn de mare recunoștință, aceste suflete se vor alătura acum și vor atrage alte suflete din abis.... deoarece se cunosc între ele și știu și ce îndoieli mai există în aceste suflete și caută să le risipească. Dacă este posibil ca ele să observe mai întâi cea mai mare lucrare a Mea de milă, atunci vor merge și ele în ele însele și vor încerca să ajungă la Mine.... Și atunci iertarea marii lor vinovății este sigură, atunci se va deschide și pentru ele poarta împărăției luminii și se va încheia o lungă stare de chin. Dar cele care nu sunt pregătite vor cădea din nou pradă unei noi izgoniri în cele din urmă, pentru că într-o zi vor trebui și ele să ajungă din nou la conștiința de sine ca ființă umană și să ia o decizie.... Și astfel, calea pe Pământ poate fi parcursă cu siguranță de mai multe ori, iar într-o zi voința acestor ființe se va întoarce cu siguranță spre Mine, într-o zi va sosi și pentru ele ora răscumpărării....

Amin