• Terug

Het op de juiste waarde schatten van het leven op aarde

Jullie kunnen niet de zaligheid inschatten, die het geestelijke rijk jullie zal schenken, wanneer jullie je in je wezen zo door het het aardse leven gevormd hebben, dat jullie bezit kunnen nemen van het Lichtrijk. Het kan jullie ook niet aanschouwelijk worden gemaakt, omdat jullie dan in een zekere dwangmatige toestand jullie leven op aarde zouden leiden en het doel daarvan dan volledig gemist zou worden. En ook al wordt het jullie als waar voorgesteld, toch ontbreken de bewijzen, wat echer ook zijn reden heeft voor de wilsvrijheid, die daardoor in gevaar zou worden gebracht. Maar zoveel kan en moet jullie gezegd worden, dat het meest moeilijke leven op aarde in nood en verdrukking, in ziekte en ellende, duizendmaal vegoed wordt door alle gelukzaligheid en dat jullie terugblikkend niet zullen kunnen begrijpen, dat het jullie zwaar viel, wanneer jullie offers moesten brengen, omdat jullie de tijd op aarde dan ook als een vluchtig moment voorkomt en nu de gehele eeuwigheid in gelukzaligheid voor jullie ligt.

Jullie mensen hechten, werelds beschouwd, te veel waarde aan jullie leven op aarde Geestelijk is het weliswaar van betekenis voor jullie, omdat een juist geleefd aards bestaan jullie juist een zalige eeuwigheid verschaffen kan. Maar wat dit aards bestaan jullie aards biedt, is volkomen nutteloos en biedt jullie slechts welbehagen voor een ogenblik, gemeten naar de eeuwigheid. Jullie moeten dat steeds in gedachten houden, dat jullie eens niet zullen kunnen begrijpen, dat jullie plezier beleefden aan dingen, die geen enkele geestelijke waarde hadden en jullie zullen iedere ziel dankbaar zijn, die jullie tijdens het aardse leven juist die waardeloosheid voorstelde en jullie blik op andere doelen deed richten. Maar zolang jullie mensen op aarde leven, zal jullie zulke aanwijzingen niet bevallen en daarom ook de woorden van Jezus: „Het hemelrijk lijdt geweld, en alleen wie geweld aanwendt, trekt het hemelrijk naar zich toe.“

Zouden jullie je eens proberen voor te stellen, welke eindeloos lange tijd, wat de ziel betreft, jullie al op aarde verblijven en dat de eeuwigheid voor jullie ligt, dan zouden jullie ook de korte tijd van het leven op aarde beter op waarde weten te schatten, jullie zouden weten, dat het werkelijk slechts een ogenblik is en dan zouden jullie ook gaarne de vreugde van dit ogenblik willen opgeven gezien de zaligheid, die jullie door overwinning van jullie zelf verwerven. Jullie wilsproef bestaat juist hieruit, dat jullie niet streven naar het deel van God’s tegenstander, maar jullie bestemming in God zien En wanneer jullie mensen nu zo duidelijk hulp geboden wordt, doordat jullie kennis gegeven wordt over het doel van jullie leven, wanneer jullie ogen worden geopend, zodat jullie in staat zijn te zien wat de blinde niet ziet, dan moet het doel jullie toch lokken, want het leven op aarde duurt niet eeuwig en kan voor de enkeling zelfs al de komende dag afgelopen zijn.

Jullie aards bestaan is onzeker, omdat jullie geen enkele zekerheid hebben er lang van te kunnen genieten het geestelijke leven echter is voor ieder van jullie zeker, alleen kan het zeer verschillend vorm gegeven zijn. En dat bepalen jullie zelf door jullie houding tegenover het aardse leven. Desondanks hebben jullie het recht en de plicht, ook in het leven op aarde de plaats in te nemen, die jullie toegewezen is. Dus wordt jullie ook levensvreugde niet onthouden, en God verlangt van jullie geen kluizenaarschap, niet een zich volledig terugtrekken uit de wereld Maar jullie moeten je niet door de wereld laten beheersen, jullie moeten haar beheersen, jullie moeten de wereld aan je dienstbaar maken, zoals het God’s wil is maar als zin en doel van het bestaan op deze wereld steeds de geestelijke ontwikkeling zien, die jullie ook tijdens het leven op aarde kunnen bereiken.

Niet „de wereld“ moet het volledige denken van de mens vervullen, maar de geestelijke gedachten moeten overheersen, dan zal de wereld ook geen gevaar meer zijn, ofschoon de mens zich temidden van de wereld ophoudt. En steeds moet de mens zich ervan bewust zijn, dat het leven op aarde niet een doel op zichzelf is, maar het middel tot het doel Wie zich deze gedachten eigen maakt, die is ook niet tevreden met wat de wereld hem biedt Hij zoekt en streeft hogere doelen na, en voor hem heeft de wereld aan gevaar ingeboet, hij zal in de wereld niet meer de vervulling vinden, omdat hij haar eigenlijke waarde of ook waardeloosheid herkend heeft. Bovendien heeft God de mens in zijn schepping veel geschonken, waaraan de mens gerust vreugde kan beleven, evenals Hij het ook aan de mens zelf overlaat, zich redelijkerwijs te verheugen in alle dingen, als steeds maar Hij Zelf het doel is en blijft, dat de mens boven alles stelt.

Amen

Evaluarea corectă a vieții pământești....

Nu puteți măsura fericirea pe care vi-o va oferi împărăția spirituală atunci când v-ați format ființa prin viața pământească în așa fel încât să puteți intra în posesia împărăției luminii. Și nici nu vi se poate preciza, pentru că atunci v-ați trăi viața pământească într-o anumită stare de constrângere, iar scopul ei ar fi atunci complet ratat. Și chiar dacă vi se prezintă ca fiind adevărat, dovezile lipsesc, dar și acest lucru își are rațiunea în libertatea voinței, care ar fi pusă în pericol prin aceasta. Dar atât se poate și trebuie să vi se spună că cea mai grea viață pământească în adversități și necazuri, în boală și mizerie, va fi depășită de o mie de ori de acele fericiri și că, privind în urmă, nu veți putea înțelege că v-a fost greu atunci când a trebuit să vă jertfiți, pentru că atunci și timpul pământesc vă va părea o clipă trecătoare, iar acum vă stă în față întreaga veșnicie în beatitudine.... Voi, oamenii, acordați cu toții prea multă valoare vieții voastre pământești, din punct de vedere pământesc.... Ea are într-adevăr o importanță spirituală pentru voi, pentru că o existență pământească corect trăită vă poate crea o eternitate fericită. Dar ceea ce vă oferă această viață pământească este complet inutil și vă oferă doar o senzație de bunăstare de moment în comparație cu eternitatea. Ar trebui să aveți mereu în vedere acest lucru, pentru că într-o zi nu veți putea înțelege că v-ați bucurat de lucruri care nu aveau nicio valoare spirituală.... și veți fi recunoscători fiecărui suflet care v-a prezentat tocmai această inutilitate în viața pământească și v-a îndreptat privirea spre alte scopuri. Dar atâta timp cât voi, oamenii, veți trăi pe Pământ, astfel de referințe nu vor fi pe placul vostru și de aceea și cuvintele lui Iisus: "Împărăția cerurilor se ia cu năvală și numai cei ce dau năvală pun mâna pe ea....". Dar dacă ați încerca măcar o dată să vă imaginați cât de infinit de mult timp ați umblat pe Pământ pentru sufletului vostru, și că în fața voastră se află eternitatea, atunci ați putea să evaluați mai bine și timpul scurt al vieții pământești, ați ști că este de fapt doar o clipă și atunci ați dori cu plăcere să renunțați și la bucuriile acestei clipe în vederea fericirii pe care o dobândiți depășindu-vă pe voi înșivă. Tocmai aceasta este proba voinței voastre, să nu vă străduiți spre adversarul lui Dumnezeu, ci să vă vedeți scopul în Dumnezeu..... Și când voi, oamenii, sunteți ajutați atât de vizibil prin faptul că vi se dă cunoașterea scopului vieții voastre pământești, când vi se deschid ochii astfel încât să puteți vedea ceea ce orbii nu pot vedea, atunci scopul ar trebui să vă atragă în continuare, căci viața pământească nu durează o veșnicie și poate chiar să se termine pentru individ chiar a doua zi.... Existența voastră pământească este îndoielnică, deoarece nu aveți certitudinea că vă veți putea bucura de ea pentru o perioadă lungă de timp.... dar viața spirituală este sigură pentru fiecare dintre voi, numai că ea poate fi conturată foarte diferit. Iar acest lucru îl determinați voi înșivă prin atitudinea pe care o aveți față de viața pământească. Și totuși, aveți dreptul și datoria de a vă ocupa locul care v-a fost dat în viața pământească. Prin urmare, nu vi se refuză plăcerile vieții, iar Dumnezeu nu vă cere să trăiți într-o pustnicie, să vă retrageți complet din lume.... Dar nu trebuie să vă lăsați dominați de lume, să fiți stăpânii lumii, să faceți lumea să vă fie de folos, așa cum este voia lui Dumnezeu.... însă vedeți întotdeauna dezvoltarea spirituală ca sens și scop al existenței în această lume, pe care o puteți realiza și în viața pământească.... Întreaga gândire a ființei umane nu ar trebui să fie umplută de "lume", ci să predomine gândurile spirituale, atunci nici lumea nu va mai fi un pericol, chiar dacă ființa umană trăiește în mijlocul lumii. Iar ființa umană ar trebui să fie mereu conștientă de faptul că viața pământească nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru un scop..... Oricine adoptă aceste gânduri nu se va mulțumi cu ceea ce îi oferă lumea..... El caută și se străduiește să atingă scopuri mai înalte, iar pentru el lumea și-a pierdut pericolul, nu-și va mai găsi împlinirea în lume pentru că i-a recunoscut valoarea reală sau chiar nonvaloarea. De altfel, Dumnezeu a dat ființei umane multe lucruri în creația Sa de care ființa umană se poate bucura fără ezitare, așa cum lasă la latitudinea ființei umane să se bucure de toate lucrurile în mod corect, dacă doar El Însuși este și rămâne întotdeauna scopul care este prima prioritate a ființei umane....

Amin