• Terug

Het geloof aan de onsterflijkheid van de ziel Waarheid

De lichamelijke dood is niet het einde van de ziel. Dit inzicht, het geloof daaraan, ontbreekt de mensen en daarom benutten ze dit aardse leven niet volgens Mijn Wil. Zij scheppen in zekere zin alleen orde voor hun lichaam maar niet voor hun ziel. Zij handelen onverantwoord ten aanzien van hun ziel omdat zij van haar bestaan en haar onsterflijkheid niet overtuigd zijn.

Daarom moet hun eerst de onsterflijkheid van de ziel voorgehouden worden, wanneer uw pogingen hen tot een andere levenswandel te brengen succes wil hebben. En het geloof daaraan vraagt ook een eigen nadenken, en hiervoor is hun eigen wil vereist en kan niet door dwang bereikt worden. De onsterflijkheid van de ziel zal ook de betekenis en het doel van het leven op aarde begrijpelijk maken en dan eerst is er de mogelijkheid dat de mens verandert, dat hij het leven van de ziel als belangrijker inziet dan het leven van het lichaam.

Er zijn twee grote gevaren waarin de mensheid verkeert, nml. het ongeloof aan de ziel en haar onsterflijkheid - en de dwaalleren die ook hen die aan de onsterflijkheid van de ziel geloven in een geestelijke vooruitgang belemmeren, omdat die hem een vals beeld van de eeuwige GODHEID geven en omdat de mensen dan meestal dit ene verzuimen: de innige verbinding met MIJ tot stand te brengen, of in gedachten of door het ware gebed. Alleen dit is een waarborg voor geestelijke vooruitgang, omdat IKZelf dan werkzaam kan worden.

Daarom geldt als het belangrijkste werk van Mijn dienaren op aarde, het uitroeien van dwaalleren en het wekken van een geloof in een voortleven nà de dood. En de mensen zullen naar Mijn dienaren moeten luisteren, willen zij nog succes hebben in de korte tijd op aarde die hun nog overblijft vóór het einde. Zij zullen alleen daar opheldering vol van waarheid kunnen verkrijgen waar het van de hemel uit wordt aangeboden. Zij zouden zowel over het leven van de ziel nà de dood, als ook over de leer van CHRISTUS direct of ook indirect door MIJ kunnen worden onderwezen. Dan echter kan ook hun geloof een overtuigd geloof worden dat tegen alle tegenwerpingen zal standhouden, dat geestelijke vooruitgang verzekert en de ziel een eeuwig leven in zaligheid oplevert. Maar in het andere geval is het lot van de ziel onzalig omdat ze nooit ofte nimmer ophoudt te bestaan, echter eeuwig in een staat is die zij voor zich zelf heeft geschapen door haar eigen wil, door haar ongeloof en een levenswandel die tegenovergesteld was aan Mijn Wil. Wie vast aan de onsterflijkheid van de ziel gelooft zal ook eerder met de arbeid aan zijn ziel beginnen. Maar lauw en traag of geheel niet bij machte en onverschillig daartoe blijft de mens die gelooft dat zijn leven met de dood is geëindigd.

U Mijn dienaren kunt er niet ernstig genoeg op wijzen dat de ziel voortleeft, ofschoon u het de mensen niet bewijzen kunt. Maar door ernstig daarover na te denken kan de mens ook in zichzelf tot de overtuiging komen dat u de waarheid spreekt, omdat IK hen Zelf help een juist inzicht te verkrijgen wanneer zij dat ernstig willen - en u niet zonder aan te horen afwijzen.

Het aardse leven krijgt een geheel andere betekenis voor de gelovige, want hij bekijkt het dan niet meer als doel op zich maar alleen als middel tot het doel. Hij beschouwt dan zijn levenswandel en probeert die dan afhankelijk van zijn wilskracht te verbeteren. En zodra hem de zuivere waarheid toekomt, wordt ook zijn geloof versterkt, terwijl dwaalleren hem alleen maar ontwrichten en de mens in de duisternis laten afglijden.

En daarom moet de waarheid verbreid worden om de zielen het leven te brengen, want dwaling en leugen zijn de dood van de ziel in het geestelijke rijk; die echter voor de ziel zelf geen vergaan betekent maar een volledige krachteloosheid, en daarom een toestand van uiterste ellende is, die IK voor iedere ziel zou willen voorkomen. Daarom zal IK haar ook steeds weer Mijn boden toezenden, die haar hulp moeten brengen voor het te laat is.

Amen

Credința în nemurirea sufletului.... Adevărul....

Moartea trupului nu este sfârșitul sufletului.... Oamenilor le lipsește această conștientizare, credința în ea, și de aceea nu evaluează viața pământească așa cum corespunde voinței Mele. Într-o anumită măsură, ei creează ordine doar pentru corpul lor, dar nu și pentru sufletul lor.... Ei acționează iresponsabil față de sufletul lor, deoarece nu sunt convinși de existența și nemurirea acestuia. Și, prin urmare, nemurirea sufletului trebuie mai întâi să le fie prezentată, pentru ca eforturile voastre de a-i determina să-și schimbe modul de viață să aibă succes. Dar credința în ea necesită și propria lor reflecție, ceea ce necesită propria lor voință și nu poate fi obținută prin forță. Nemurirea sufletului va face, de asemenea, înțeles sensul și scopul vieții pământești, și numai atunci se dă posibilitatea ca ființa umană să se schimbe, să recunoască viața sufletului ca fiind mai importantă decât cea a trupului. Există două mari pericole în care plutește omenirea.... Necredința în suflet și în nemurirea lui și învățăturile eronate, care împiedică și ascensiunea spirituală a celor care cred în nemurirea sufletului, deoarece le oferă o imagine greșită a divinității veșnice și pentru că oamenii neglijează apoi, de obicei, să stabilească legătura intimă cu Mine, mental sau și prin rugăciune corectă.... Numai acest lucru le garantează ascensiunea spirituală, pentru că atunci Eu Însumi pot deveni eficient. Și de aceea, cea mai importantă lucrare a slujitorilor Mei pe Pământ este eradicarea învățăturilor eronate și trezirea credinței în viața după moarte.... Iar oamenii vor trebui să îi asculte pe slujitorii Mei dacă vor să aibă succes în timpul scurt pe Pământ pe care îl mai au până la sfârșit. Ei vor putea primi explicații adevărate doar acolo unde acestea le sunt oferite din Cer; ei vor putea fi instruiți de Mine doar în mod indirect sau direct despre viața sufletului după moarte, precum și despre învățătura lui Hristos, dar atunci credința lor poate deveni una convinsă, care va rezista tuturor obiecțiilor, care va asigura ascensiunea spirituală și va câștiga sufletului o viață veșnică în beatitudine, în caz contrar, soarta sufletului este una nefericită, pentru că nu va înceta niciodată să fie, ci se va afla în starea de veșnicie pe care și-a creat-o singur prin voința sa, prin necredința sa și prin modul de viață care contrazice voința Mea. Oricine crede cu tărie în nemurirea sufletului va fi, de asemenea, mult mai înclinat să abordeze lucrarea asupra sufletului său, însă persoana care crede că viața sa se termină odată cu moartea trupului său va rămâne căldicică și leneșă sau complet incapabilă și nedoritoare de a face acest lucru. De aceea, voi, slujitorii Mei, nu puteți să le prezentați cu suficientă seriozitate continuarea vieții sufletului, chiar dacă nu le puteți dovedi acest lucru. Dar, gândindu-se serios la acest lucru, ființa umană poate ajunge și ea la convingerea că discursul vostru este adevărul, pentru că Eu Însumi o voi ajuta să recunoască ceea ce este corect, dacă doar vrea cu seriozitate și nu vă respinge fără să vă audă. Viața pământească capătă un cu totul alt sens pentru credincios, atunci el nu o mai consideră un scop în sine, ci doar un mijloc pentru atingerea unui scop și își reproșează modul său de viață, pe care apoi încearcă să îl îmbunătățească în funcție de puterea voinței sale. Și de îndată ce îi este prezentat adevărul pur, credința lui se va întări și ea, în timp ce învățăturile greșite nu fac decât să o distrugă și să facă ființa umană să se scufunde din nou în întuneric.... Din acest motiv, adevărul trebuie să fie răspândit pentru a aduce viață sufletelor, căci eroarea și minciuna reprezintă moartea sufletului în împărăția spirituală, care însă nu înseamnă o dispariție a lui însuși, ci doar o lipsă totală de putere și, prin urmare, este o stare de maximă agonie, pe care aș vrea să o evit de la fiecare suflet și de aceea îi trimit mereu mesageri pentru a-i aduce ajutor înainte de a fi prea târziu....

Amin