• Back

예수님을 따르는 일은 십자가를 지는 일.

너희가 하나님의 구세주 예수 그리스도를 따르면 너희는 항상 영의 나라로 인도하는 다리에 들어설 것이다. 그는 너희를 위해 이 다리를 놓고 너희보다 이 길을 먼저 갔다. 그 자신이 이 땅과 영의 나라의 넓은 간격을 그의 구속사역으로 연결시켰다. 그는 가장 힘들고 가장 고통스러운 십자가의 길을 갔다. 이를 통해 모든 사람이 갈 수 있는 항상 올바른 목표로 인도하는 다리를 놓았다.

예수를 따르는 길을 가야만 한다. 다시 말해 그가 불행한 인류에 대한 사랑에서 모든 고난을 자신이 짊어진 것처럼 사람들도 사랑과 고난의 길을 가야만 한다. 비록 인간 예수가 모든 타락한 형제들의 죄짐을 넘겨 받아 짊어 졌지만 다시 말해 십자가의 죽음의 구속사역을 통해 큰 원죄를 용서해 주었지만 자신의 혼의 정화를 위해 그를 따르려고 해야 한다.

자신에게 축복을 보장해 주는 빛의 정도에 이르기 원하면, 그는 이 땅에서 정화를 이루어야만 한다. 너희가 한때 타락함으로 말미암아 달라붙은 너희가 이로부터 자유롭게 되야 할 모든 더러운 것과 모든 죄와 정욕과 연약함과 부덕함으로부터 자신의 혼이 자유롭게 되기 위한 목적으로 사람들이 이 땅에서 살기 때문이다.

만약에 너희가 이 땅의 길을 고난 가운데 인내로 가면, 스스로 사랑의 삶을 열심히 살면, 이로부터 자유롭게 될 수 있다. 왜냐면 사랑은 가장 안전한 불순물을 제거하는 수단이기 때문이다. 사랑은 혼에게 부담을 주는 모든 불순물과 겉 형제를 분해시킨다. 복종하며 견디는 고난은 마찬가지로 혼이 정결 하게 되는데 알맞다. 그래서 혼이 영의 나라에 들어가게 될 때에 혼은 빛에 민감하게 되고 빛을 받아들일 수 있다.

그러므로 예수님은 다음과 같이 말했다. " 누구든지 나를 따르려거든 자기 십자가를 지라.“ 고난이 사람마다 서로 다르게 닥칠지라도 어떤 사람도 전적으로 고난으로부터 자유로운 사람은 없다. 그러나 이 땅의 삶이 마지막 성취가 아니다. 이 땅의 삶은 항상 단지 영의 나라에서 실제적인 삶을 준비하는 과정이다. 이 땅에서 혼에게 짐이 되는 것이 만약에 그가 하나님의 의지 안에서 복종하며 이를 견디면, 저세상에서의 그의 축복을 높일 수 있다. 자유의지로 사람은 예수 그리스도를 따르는 길을 가야 한다.

스스로 이 땅에서 자신의 혼의 더 높은 성장을 이루는데 관심을 가져야만 한다. 그는 의식적으로 예수님을 따르는 결단을 해야만 한다. 그는 그의 구속사역을 인정하고 자기 자신을 위해 이를 활용해야만 한다. 만약에 사람이 예수님께 고백하지 않으면, 그가 그의 구속사역과 그의 은혜를 요청하지 않으면, 그가 예수 그리스도를 믿지 않고 하나님 자신이 인간 예수 안에서 구속사역을 완성했다는 것을 믿지 않으면, 이 땅의 어떤 심한 고통도 그의 혼이 온전함에 이르게 도와줄 수 없다.

그의 이 땅의 길에 아주 고난이 많을지라도 그는 이로부터 자신의 혼을 위해 어떤 유익을 얻지 못할 것이다. 왜냐면 그는 자유의지로 예수를 따르지 않았기 때문이다. 그러나 너희 사람들이 사랑으로 충만한 만큼, 고난이 너희를 짓누르지 않게 될 것이다. 왜냐면 사랑은 최고의 해결수단이기 때문이다. 사랑의 불은 혼의 겉형체를 분해시키기 때문이다. 사랑은 모든 더러운 것과 강퍅한 것을 녹여 버리기 때문이다. 사랑은 짧은 시간에 혼의 불순물을 제거하기 때문이다. 그리고 사랑이 이미 혼을 깨끗하게 하는 일을 시작했으면 고난의 정도를 줄여줄 수 있기 때문이다. 그러므로 사람은 자신의 사랑을 표현할 수 있기 위해 높은 정도로 섬기는 일을 해야만 한다.

왜냐면 사랑은 행하게 인도하기 때문이다. 사랑이 자신의 유익을 구하지 않으며 이웃에게 향하는 것처럼 사람은 항상 사랑의 일을 알 것이다. 이로써 그는 예수님을 따르는 길을 갈 것이다. 사랑이 항상 또 다시 이웃들 고난과 위험을 줄이기 위해 돕는 역사로 인도하는 길을 이웃들을 돕기 위해 특별한 능력을 활용하는 길을 갈 것이다.

이와 같이 항상 도우려는 자세가 예수를 따르는 길이다. 왜냐면 이런 자세가 베푸는 자분만 아니라 도움을 요청하는 자에게도 항상 단지 축복되게 역사할 수 있는 사랑을 증명하기 때문이다. 사랑은 돌이킬 수 없이 혼이 완성에 이르게 해야만 하는 혼을 깨끗하게 해야 하고 빛을 받을 수 있게 만들어야만 하는 가장 강력한 것이고 신적인 것이다.

사랑은 이 땅의 마지막 목표이다. 왜냐면 사랑은 영원한 사랑과 하나가 되게 인도하기 때문이다. 왜냐면 사랑은 존재가 창조 될 당시의 원래의 상태로 그러므로 그의 사랑으로부터 한때 창조되어 나온 존재가 그의 영원한 하나님 아버지와 가장 긴밀하게 하나가 된 가운데 최고의 축복을 보장해야만 하는 상태로 다시 돌아 가게 해주기 때문이다.

아멘

Urmarea lui Iisus: Purtarea crucii....

Veți păși întotdeauna pe podul către împărăția spirituală dacă îl urmați pe Iisus, Răscumpărătorul divin, care a construit acest pod pentru voi, oamenii, și v-a precedat pe cale. El Însuși a acoperit această mare prăpastie dintre Pământ și împărăția spirituală prin actul Său de Mântuire, a luat calea cea mai dificilă și dureroasă spre cruce și astfel a construit podul spre împărăția luminii.... în care fiecare ființă umană poate păși și care va duce întotdeauna la țelul corect.... Calea de a-L urma pe Iisus trebuie urmată, adică, așa cum El a luat asupra sa toată suferința din iubire pentru omenirea nefericită, așa și omul trebuie să ia calea iubirii și a suferinței, el trebuie.... deși omul Iisus a luat asupra sa toată vina fraților căzuți și astfel, prin moartea de pe cruce, prin lucrarea de răscumpărare, marea vină originară a fost răscumpărată.... să caute să-L urmeze pentru purificarea sufletului său.... Sufletul său nu poate fi purificat și cristalizat decât prin iubire și suferință, iar această purificare trebuie să se realizeze încă pe Pământ dacă vrea să atingă un grad de lumină care să-i garanteze beatitudinea. Căci omul rămâne pe Pământ pentru ca sufletul său să se elibereze de toate impuritățile, de toate viciile și poftele, slăbiciunile și viciile, care încă se mai agață de el ca urmare a apostaziei voastre din trecut, de care ar trebui și poate să se elibereze dacă parcurge cu răbdare calea pământească în suferință și se străduiește să trăiască o viață de iubire. Căci iubirea este cel mai sigur mijloc de purificare, iubirea dizolvă toată zgura și învelișurile care încă mai împovărează un suflet. Și suferința.... purtată în predare.... este, de asemenea, potrivită pentru cristalizarea sufletului, care va deveni receptiv la lumină și permeabil la lumină atunci când va intra în împărăția de dincolo. De aceea Iisus a rostit cuvintele: "Cine vrea să vină după Mine, să-și ia crucea....". Nici o ființă umană nu va fi scutită în totalitate de suferință, chiar dacă aceasta este impusă oamenilor în diferite grade. Dar viața pământească nu este împlinirea finală, ci doar o stație pregătitoare pentru viața reală din împărăția spirituală...... Și tot ceea ce mai este impus sufletului pe Pământ nu poate decât să-i sporească beatitudinea în lumea de dincolo, cu condiția să fie îndurat cu umilință, în conformitate cu voința divină. Astfel, ființa umană ar trebui să ia în mod voluntar calea de a-L urma pe Iisus..... Trebuie să fie important pentru el ca sufletul său să atingă o mai mare maturitate pe Pământ, trebuie să decidă în mod conștient să îl urmeze pe Iisus, trebuie să recunoască actul Său de mântuire și să îl revendice pentru el însuși. Pentru că nici o existență pământească, oricât de dureroasă ar fi, nu va ajuta vreodată sufletul să ajungă la perfecțiune dacă ființa umană nu-L mărturisește pe Iisus, dacă nu se folosește de actul mântuirii Sale și de binecuvântările sale, dacă nu crede în El și că Dumnezeu Însuși a fost Cel care a înfăptuit actul mântuirii în omul Iisus. Atunci, drumul său pământesc poate fi oricât de dureros, nu va obține niciun beneficiu pentru sufletul său, pentru că atunci nu l-a "urmat pe Iisus" de bună voie..... Dar cu cât voi, oamenii, veți fi mai plini de iubire, cu atât mai puțină suferință vă va împovăra, căci iubirea este cel mai bun solvent, scânteia iubirii va dizolva toate învelișurile sufletului, va topi tot ce este impur și împietrit, iubirea va realiza purificarea sufletului în scurt timp și va fi posibil să se reducă cantitatea de suferință acolo unde iubirea a abordat deja purificarea sufletului.... De aceea, ființa umană va trebui să fie extrem de activă în slujire pentru a-și exprima iubirea, căci iubirea îndeamnă la activitate și, de îndată ce aceasta este destinată în mod dezinteresat aproapelui, ființa umană va realiza în mod constant fapte de iubire și atunci va urma calea lui Iisus, pe care iubirea l-a împins în mod repetat la fapte de ajutorare, care a căutat să aline suferința și greutățile semenilor săi și a folosit forțe extraordinare pentru a-i ajuta pe semenii săi. Și astfel, disponibilitatea constantă de a ajuta va fi și ea un mod de a-L urma pe Iisus, pentru că demonstrează iubire, care nu poate avea decât un efect benefic atât pentru cel care dăruiește, cât și pentru cel care se folosește de ajutor..... Pentru că iubirea este cea mai puternică, este divină, care trebuie să ducă irevocabil la perfecțiunea sufletului, care trebuie să purifice sufletul și să-l facă receptiv la lumină.... iubirea este scopul final pe Pământ, pentru că duce la unirea cu Iubirea eternă, pentru că restabilește starea inițială în care a fost creată ființa și, prin urmare, trebuie să garanteze și cea mai înaltă beatitudine, pe care ființa o găsește acum în uniunea cea mai strânsă cu Dumnezeul și Tatăl său din veșnicie, din a cărui iubire a ieșit odată....

Amin