• Indietro

La rinascita dello spirito

La rinascita spirituale è la meta dell’uomo sulla Terra, altrimenti l’anima, al decesso del corpo, è pure senza vita, ma non può svanire totalmente, perché è immortale. La rinascita spirituale significa per l’anima la Vita, una Vita dell’anima senza questa però è impossibile. Ma l’uomo rinasce spiritualmente, quando cerca il contatto con il Regno spirituale dalla spinta più interiore. Allora all’anima dell’uomo non basta più la vita del corpo, non trova nemmeno l’esaudimento del suo desiderio nel mondo terreno, ma tende al Regno al quale veramente appartiene e secondo la serietà della sua volontà l’uomo rinasce nel tempo più breve o più lungo. Per la rinascita dello spirito serve assolutamente un agire nell’amore, perché questo risveglia alla Vita lo spirito nell’uomo. Attraverso l’agire d’amore la scintilla spirituale che sonnecchia nell’anima entra in unione con lo Spirito del Padre dall’Eternità, e diventa attiva, e l’attività è Vita.

Se l’uomo, attraverso l’agire d’amore, dà la possibilità alla scintilla spirituale in sé di diventare attiva, allora è anche già rinato nello spirito ed allora non può più risprofondare nello stato di morte, perché lo spirito una volta risvegliato non lo abbandona più, agisce continuamente sull’involucro che lo circonda, cioè influenza l’anima ed attraverso questa anche il corpo dell’uomo e lo spinge all’agire d’amore e da ciò allo sviluppo verso l’Alto dell’anima. La rinascita spirituale non può essere raggiunta intellettualmente, non la possono procurare né la volontà né delle parole, ma soltanto una volontà trasportata all’azione, e tali azioni devono essere opere dell’amore disinteressato al prossimo. Solo tramite l’amore lo spirito nell’uomo si risveglia alla Vita, solo tramite l’agire d’amore entra in azione e quindi l’anima può giungere alla Vita eterna solo tramite l’amore, che è la conseguenza della rinascita dello spirito. Ma chi ha l’amore, vive anche in costante collegamento con l’eterno Amore, e così lo Spirito del Padre dall’Eternità agirà anche costantemente sulla scintilla spirituale nell’uomo, l’eterno Amore attira a sé ciò che si sforza a formarsi nell’amore. Allora non esiste eternamente più nessuna morte per l’anima. Allora esiste solamente la Vita, cioè ininterrotto essere attivo nella Forza e nella Luce; allora è sciolta la catena della morte, la morte è vinta.

E così un uomo rinato nello spirito non temerà nemmeno mai la morte del corpo, perché la sua anima sa circa la caducità di tutto il terreno, come anche l’imperiturità di ciò che appartiene al Regno spirituale, non teme lo svanire del terreno, perché le è sicura la Vita eterna. Non crede solamente alla Vita dell’anima dopo la morte del corpo, ma le è diventata una certezza consolidata, perché la istruisce lo spirito risvegliato alla Vita, perché le trasmette un sapere, che le fornisce la più profonda convinzione. La sua fede con ciò è diventata irremovibile, perché porta in sé la dimostrazione, lo spirito risvegliato in lei, che è Parte dell’eterno Spirito del Padre.

Se l’uomo è rinato nello spirito, allora per lui non esiste più nessun dubbio nel rapporto spirituale, perché l’agire dello spirito in lui è anche un’aumentata Forza di conoscenza, il riconoscere l’eterna Divinità ed il sapere del Suo Agire ed Operare ed anche il sapere dell’eterno Piano di Salvezza di Dio. Il sapere che gli è stato trasmesso non è soltanto fede, perché la Sapienza di ciò che gli è offerto giace talmente chiaramente davanti agli occhi del rinato spiritualmente, che per lui non ci vuole più nessuna dimostrazione, ma è pienamente convinto della Verità di ciò che ora può chiamare un proprio patrimonio mentale, perché è stato accolto dal cuore e dall’intelletto. Il rinato spiritualmente non ha perciò più bisogno di cercare, ma ha trovato ciò che cercava, attraverso l’amore. E con ciò l’amore è la chiave per la Sapienza, e la Sapienza è il sapere che corrisponde alla Verità, che proviene dal Regno spirituale e riconduce nel Regno spirituale.

L’uomo che è rinato nello spirito può essere solamente colui la cui anima non bada al corpo e tende solamente al risveglio dello spirito alla Vita, il quale dunque, anche se inconsapevole del successo, libera sé stesso da tutto ciò che è desiderabile per il corpo, e lo trasmette dalla spinta più interiore a coloro che sono nella miseria e che hanno bisogno d’aiuto, sia spirituale che terreno. La distribuzione dei beni terreni nell’amore altruistico gli procura il bene spirituale, la distribuzione dei beni spirituali però è un incommensurabile accrescimento da sé, perché ora lo Spirito di Dio può agire illimitatamente nell’uomo, fornisce la Verità che significa Vita eterna. Ma la Vita è ininterrotta attività. Il rinato spiritualmente non può più essere inattivo, ma ora opera con fervore per il Regno di Dio, egli partecipa all’Opera di Redenzione di Cristo per le anime erranti sulla Terra, perché lo spirito nell’uomo non riposa, agisce sempre e continuamente come lo Spirito del suo Padre dall’Eternità.

E così la rinascita dello spirito avrà sempre per conseguenza, che l’uomo si senta spinto al lavoro per il Regno spirituale, che considera la vita terrena soltanto nella minima dimensione, ma rivolge costantemente la sua attenzione alla Vita spirituale nella conoscenza dell’importanza di questa e nel desiderio di aiutare, dove manca la conoscenza. Il rinato spiritualmente sa dell’assenza di Luce sulla Terra, dell’assenza di Forza degli uomini, che attribuiscono troppa importanza alla vita terrena; egli sa della miseria delle anime, della loro morte spirituale sulla Terra ed una volta nell’Eternità, dove si rendono conto molto di più dello stato inerme , dove significa per loro uno stato tormentoso e l’anima non può più essere aiutata, se si mette in difesa contro ogni insegnamento, come lo ha fatto sulla Terra. Il rinato spiritualmente si rende conto della sua missione, e l’esegue con amore e fervore. Egli irradia Luce, e ben per colui che non s’inquieta di questa Luce, ben per colui che è attento alla vita di colui che gli vuole portare la Luce, che cerca di risvegliare anche lui alla Vita.

Ognuno riconoscerà la rinascita dello spirito, appena il suo sguardo è rivolto allo spirituale, perché la vera Sapienza viene riconosciuta come tale da ogni volonteroso, perché, dov’è la volontà, comincia ad agire anche la Forza dello spirito. Risvegliate alla Vita lo spirito in voi ed avrete raggiunto la meta sulla Terra che vi è stata posta sin dal principio, entrare nel Regno spirituale ricchi di Forza e conoscenza, appena l’anima si stacca dal corpo e lasciate indietro solamente la materia immatura, che non si è ancora spiritualizzata sulla Terra. Ma voi stessi entrate liberi nel Regno degli spiriti beati e nulla vi impedisce più di agire e di creare nella vivace attività, perché l’amore vi spinge a questa e fa scaturire in voi uno stato di beatitudine, che non potete misurare sulla Terra, perché vi potete fondere con lo Spirito del Padre dall’Eternità, il Quale attira a Sé i Suoi figli nell’ardente Amore, per renderli felici eternamente.

Amen

Renașterea spiritului....

Renașterea spirituală este scopul ființei umane pe Pământ, altfel sufletul este la fel de lipsit de viață atunci când trupul se stinge, dar nu poate pieri complet, deoarece este nemuritor. Renașterea spirituală înseamnă viață pentru suflet, dar o viață a sufletului fără cea dintâi este imposibilă. Dar ființa umană renaște spiritual dacă caută contactul cu împărăția spirituală din interior. Atunci viața trupului nu mai este suficientă pentru sufletul ființei umane, acesta nu-și găsește împlinirea dorinței nici în lumea pământească, ci tinde spre împărăția căreia îi aparține de fapt și, în funcție de seriozitatea voinței sale, ființa umană renaște într-un timp mai scurt sau mai lung. Pentru renașterea spirituală este absolut necesar să se lucreze în iubire, căci aceasta trezește la viață spiritul din ființa umană. Prin activitatea plină de iubire, scânteia spirituală care doarme în suflet intră în contact cu eternul Spirit al Tatălui și devine activă, iar activitatea este viață.... Dacă ființa umană oferă scânteii spirituale din ea posibilitatea de a deveni activă prin activitatea de iubire, ea renaște și ea deja în spirit și atunci nu se mai poate scufunda înapoi în starea de moarte, căci spiritul trezit odată nu-l va mai lăsa acum să plece, el influențează în permanență acoperământul din jur, adică influențează sufletul și prin el și trupul ființei umane și îl împinge la activitatea de iubire și astfel la dezvoltarea ascensională a sufletului. Renașterea spirituală nu poate fi obținută intelectual, nici voința și nici cuvintele nu o pot realiza, ci numai o voință pusă în acțiune o realizează, iar aceste acțiuni trebuie să fie fapte de iubire dezinteresată față de aproapele. Numai prin iubire spiritul din ființa umană se trezește la viață, numai prin activitate iubitoare intră în acțiune, și astfel sufletul poate atinge viața veșnică numai prin iubire, care este rezultatul renașterii spiritului. Dar oricine are iubire trăiește, de asemenea, în contact permanent cu iubirea veșnică și, astfel, Spiritul-Tatălui al veșniciei va influența în mod constant și scânteia spirituală din ființa umană.... aceasta va atrage la sine iubirea eternă, astfel că se străduiește să se formeze în iubire.... Și atunci nu va mai exista veșnic moarte pentru suflet.... Atunci există numai viață, adică activitate neîntreruptă în forță și lumină; atunci se dezleagă lanțul morții, atunci moartea este învinsă.... Și astfel, o persoană renăscută spiritual nu se va teme niciodată de moartea trupească, deoarece sufletul său știe despre trecătorul tuturor lucrurilor pământești, precum și despre nepieritorul a ceea ce aparține împărăției spirituale, nu se teme de trecerea pământească, deoarece viața veșnică este sigură pentru el. Nu numai că ea crede în viața sufletului după moartea trupului, dar aceasta a devenit o certitudine fermă pentru ea, pentru că spiritul trezit la viață o învață, pentru că îi transmite o cunoaștere care îi dă cea mai profundă convingere..... Prin urmare, credința ei a devenit de neclintit, pentru că ea poartă dovada în sine.... spiritul trezit în ea, care face parte din eternul Spirit al Tatălui. Dacă ființa umană renaște în spirit, nu mai există nici o îndoială în relația sa spirituală, căci lucrarea spiritului în ea este și puterea crescândă de cunoaștere, de recunoaștere a divinității eterne și de cunoaștere a lucrării și activității Sale și, de asemenea, de cunoaștere a planului etern de mântuire a lui Dumnezeu..... Este cunoașterea care îi este transmisă, nu doar credința, căci înțelepciunea a ceea ce i se oferă se află atât de clar în fața ochilor celui renăscut spiritual încât nu mai are nevoie de dovezi pentru el, ci este pe deplin convins de adevărul a ceea ce poate numi acum materialul său de gândire, deoarece a fost primit cu inima și cu mintea. Prin urmare, persoana renăscută spiritual nu mai are nevoie să caute, ci a găsit ceea ce căuta prin iubire. Și astfel, iubirea este cheia înțelepciunii, iar înțelepciunea este cunoașterea care corespunde adevărului, care provine și conduce la împărăția spirituală.... Poate renaște în spirit doar persoana al cărei suflet nu ține cont de trup și care se străduiește doar pentru trezirea spiritului la viață, care, prin urmare, chiar dacă este inconștient de reușită, se despoaie de tot ceea ce este de dorit pentru trup și îl împărtășește din impulsul cel mai intim celor care au nevoie și necesită ajutor, spiritual sau pământesc. Distribuirea bunurilor pământești în iubire dezinteresată îi aduce un bine spiritual, distribuirea bunurilor spirituale, însă, o creștere nemăsurată din interior, căci acum spiritul lui Dumnezeu poate lucra în ființa umană fără limită, El dăruiește adevărul care înseamnă viață veșnică..... Dar viața este o activitate neîntreruptă.... Persoana renăscută spiritual nu mai poate rămâne inactivă, ci acum lucrează cu sârguință pentru Împărăția lui Dumnezeu.... ea participă la lucrarea de răscumpărare a lui Hristos pentru sufletele rătăcite de pe Pământ, căci spiritul din ființa umană nu se odihnește, el este mereu și mereu activ ca și Spiritul Tatălui din veșnicie.... Și astfel, renașterea spiritului va face ca ființa umană să se simtă întotdeauna îndemnată să lucreze pentru împărăția spirituală, să nu acorde decât cea mai mică atenție vieții pământești, dar să-și îndrepte atenția constantă către viața spirituală, recunoscând importanța acesteia și din dorința de a ajuta acolo unde lipsește cunoașterea. Căci cel renăscut spiritual știe despre lipsa de lumină de pe Pământ, despre lipsa de putere a oamenilor care acordă prea multă importanță vieții pământești; el știe despre greutățile sufletelor, despre moartea lor spirituală deja pe Pământ și într-o zi în veșnicie, unde vor conștientiza și mai grav starea lor de neputință, unde aceasta înseamnă o stare chinuitoare pentru ei și unde sufletul nu mai poate fi ajutat dacă se apără împotriva oricărei instrucțiuni, așa cum a făcut-o pe Pământ. Persoana renăscută din punct de vedere spiritual este conștientă de misiunea sa și o îndeplinește cu dragoste și râvnă. Ea radiază lumină și binecuvântat este cel care nu este deranjat de această lumină.... binecuvântat este cel care este atent la viața celui care vrea să-i aducă lumină, care caută și el să-l trezească la viață.... Oricine va recunoaște renașterea spiritului, de îndată ce privirea sa este îndreptată numai în sens spiritual, căci adevărata înțelepciune este recunoscută ca atare de oricine este dispus, deoarece acolo unde este voința, începe să lucreze și puterea spiritului. Treziți la viață spiritul din voi și veți fi atins pe Pământ țelul care v-a fost fixat de la început, veți intra în împărăția spirituală bogați în forță și cunoaștere de îndată ce sufletul se va desprinde de trup și veți lăsa în urmă doar materia imatură care nu s-a spiritualizat încă pe Pământ.... Dar voi înșivă intrați dezlegați în împărăția spiritelor fericite și nimic nu vă împiedică să lucrați și să creați într-o activitate activă, pentru că iubirea din voi vă împinge să faceți acest lucru și declanșează în voi o stare de fericire pe care nu o puteți măsura pe Pământ. Căci puteți să vă contopiți cu eternul Spirit al Tatălui care își atrage copiii la Sine în iubire arzătoare pentru a-i face veșnic fericiți....

Amin