• Indietro

Sofferenze ed afflizione tramite l’Intervento divino

Per molti uomini le sofferenze e le afflizioni cominceranno solamente con l’Intervento divino, perché dapprima ne sono rimasti indenni ed hanno lasciato inosservata ogni disposizione. La miseria dei prossimi non ha portato a nessun cambiamento del loro pensare e perciò deve venire una miseria su loro stessi che è ugualmente l’ultimo mezzo per la loro salvezza. E perciò ora vengono colpiti i paesi a cui finora era rimasta risparmiata una grave sofferenza e che comunque non sono innocenti nell’avvenimento mondiale che ha portato indicibile sofferenza sugli uomini. Gli uomini passano duri ed insensibili oltre la miseria del prossimo e sono questi stessi che devono gustare fino in fondo la sofferenza che la loro volontà ha approvata quando veniva sui prossimi, perché negli ultimi vedevano il loro nemico. E ciò che gli uomini causano ai loro prossimi, ricade ora mille volte su loro stessi. Ed ora in questo modo devono espiare, soltanto che nessuna volontà umana può mettere una fine alla miseria, perché non sono potenze umane, quelle che ora si manifestano, ma la Volontà divina Stessa è all’Opera e colpisce gli uomini nel loro punto più vulnerabile.

Egli toglie agli uomini ogni possesso, li rende poveri e deboli e totalmente dipendenti dalla Sua Grazia. Ed in questa miseria l’uomo deve imparare a riconoscere che non può nulla con la propria forza, deve imparare ad ammettere che Dio E’ giusto e che Egli punisce sensibilmente gli uomini che hanno mancato contro di Lui ed i Suoi Comandamenti; ma che Egli protegge anche coloro che sono strettamente uniti con Lui, benché siano circondati da uomini a cui Dio non significa più molto. E certi giungeranno ancora alla riflessione e confronteranno la loro propria sorte con quella degli uomini che sono destinati alla rovina da parte umana.

Ciò che Dio ora manda sugli uomini è così portentoso e pieno di sofferenza, che ogni uomo pensante potrebbe riconoscere in ciò una Volontà Superiore e dovrebbe entrare in sé. E nuovamente penserà solamente a sé; non vedrà la miseria generale, ma considererà solamente sé stesso e la sua sorte. E così l’amore per il prossimo verrà esercitato poco, ognuno tenderà solamente a migliorare la sua propria sorte, e di nuovo passerà oltre la miseria del prossimo. E Dio, il Quale conosce la volontà di ognuno, manda perciò una così grande miseria sugli uomini, per cambiare la loro volontà, per renderli morbidi e sensibili e li farà cercare il rifugio in Lui, il Quale da Solo può di nuovo cambiare nel bene il loro destino.

Amen

Suferința și necazul prin intervenția divină....

Pentru mulți oameni, suferința și necazurile încep abia cu intervenția divină, pentru că înainte au rămas neatinși de ea și au ignorat toate avertismentele. Adversitatea semenilor lor nu a determinat o schimbare în gândirea lor și, prin urmare, trebuie să vină acum asupra lor o adversitate care este, ca să zicem așa, ultima soluție pentru salvarea lor.... Și de aceea vor fi afectate acum țările care până acum au fost scutite de suferințe grave și care, cu toate acestea, nu sunt totuși lipsite de vină în evenimentele mondiale care au adus suferințe de nedescris asupra popoarelor. Mulți oameni trec pe lângă greutățile semenilor lor cu asprime și fără sentimente, iar ei sunt cei care trebuie să treacă ei înșiși prin suferința pe care voința lor a aprobat-o atunci când aceasta s-a abătut asupra semenilor lor, pentru că au văzut în aceștia din urmă dușmanul lor. Iar ceea ce oamenii provoacă semenilor lor se răsfrânge acum asupra lor de o mie de ori.... Și ei trebuie acum să ispășească în acest fel, doar că voința umană nu poate pune capăt mizeriei, pentru că nu puterile umane se exprimă acum, ci voința divină însăși este la lucru și îi afectează pe oameni în punctul lor cel mai vulnerabil.... El le ia oamenilor toate bunurile, îi face săraci și slabi și complet dependenți de harul Său. Și în această adversitate, ființa umană va învăța să recunoască faptul că nu este capabilă să facă nimic prin forțele proprii, va învăța să înțeleagă că Dumnezeu este drept și că îi pedepsește cu sensibilitate pe oamenii care au încălcat poruncile Lui, dar că îi protejează și pe cei care sunt strâns uniți cu El, chiar dacă sunt înconjurați de oameni pentru care Dumnezeu nu mai înseamnă mare lucru. Și mulți își vor veni totuși în fire și își vor compara propria soartă cu cea a acelor oameni a căror cădere a fost determinată de ei. Ceea ce Dumnezeu trimite acum asupra oamenilor este atât de puternic și de dureros, încât orice persoană care gândește ar trebui să recunoască în aceasta o voință superioară și să meargă în interiorul său. Dar, din nou, ea se va gândi doar la sine; nu va vedea mizeria generală, ci se va uita doar la sine și la soarta sa. Și astfel, iubirea aproapelui va fi puțin practicată, fiecare se va strădui doar să-și îmbunătățească propria soartă, și din nou va trece pe lângă greutățile semenilor săi.... Iar Dumnezeu, Care cunoaște orice voință, trimite de aceea suferințe atât de mari asupra oamenilor pentru a schimba această voință, pentru a-i face mai blânzi și mai miloși și pentru a-i face să caute refugiu la El, Singurul care le poate întoarce soarta spre bine.

Amin