• Back

DIJETEŠTVO BOŽJE.... DALJNJI RAZVOJ U ONOSTRANOM....

Bog neprestano promiče proces sazrijevanja, no u stadiju slobodne volje duhovno može isto tako pružati otpor, a tad se Božja volja povuče, i odlučuje volja čovjeka. I kad tada čovjekov razvoj više ne ide unaprijed ili čak nazaduje, onda je volja čovjeka pružila otpor nastojanju Boga da pomogne prema naprijed, i onda i duhovno u čovjeku, duša, mora snositi posljedice.... (a to je) stanje u onostranom koje je prilagođeno još nerazvijenom duhovnom.... lišeno svjetla i snage. Otpor prema Bogu uvijek je odsustvo svjetla i snage, jer jedino od Boga pro-izlazi svjetlo i snaga, i otpor protiv Boga uvijek znači odbijanje Njegovog toka Ljubavi. E sad, to stanje se može promijeniti i u onostranom, no uvijek samo odustajanjem od otpora prema Bogu, dakle voljnim prihvaćanjem onoga što mu se pruža i u onostranom, al isto tako bez prisile. No na Zemlji je bila zanemarena velika milost Božja, Njegova Ljubavi-puna pomoć bila je odbačena, i razumljivo je da to ima posljedice koje nikada ne mogu biti skroz neutralizirane, zbog čega u onostranom ipak može doći do poboljšanja tog bijednog stanja, ali nikada ne može biti postignuto ono što je na Zemlji bilo moguće.... Stanje djeteta Božjeg.... Nadalje, nije moguće svojevoljno se ponovo vraćati na Zemlju kako bi se nadoknadilo ono što je propušteno.... Slobodna volja čovjeka na Zemlji je donijela odluku, i s obzirom na nju takav mu je i život u onostranom području. No Božja velika dobrota i milosrđe svim bićima pomaže da se domognu blaženstva, i to blaženstvo je moguće u mnogim stupnjevima, tako da se neprestano može uvažiti volja stvorenja. A da bi se postigao viši stupanj blaženosti, nije dozvoljeno ponovno utjelovljenje na Zemlji, ali duša može, pokretana Ljubavlju i svojom velikom željom za pomaganjem, od Boga izmoliti ponovno utjelovljenje kako bi na Zemlji izvršila zadatak koji je usmjeren spašavanju zemaljskih duša.... Rezultat toga jeste i viši stupanj zrelosti, koji međutim biva postignut izuzetno teškim zemaljskim životom. Uz to je i duša koja je utjelovljena na Zemlji već u jednom određenom stupnju svjetla, tako da se ne može govoriti o razvoju ka gore jednog još nesavršenog stvorenja koje onda želi ponavljanjem zemaljskog života nadoknaditi to što je propustilo. Jer Bog i u onostranome duši daje mogućnost da korača u vis, no tad uvjeti za razvoj ka gore moraju biti drugi, pošto ona nije iskoristila dotok milosti koji joj je bio pružen u obliku života na Zemlji kao čovjek, pošto je u slobodnoj volji zakazala i stoga može još samo u teškim uvjetima postići to da bude blažena. Postoje bezbrojne sfere i bezbrojni stupnjevi blaženstva.... Sve duše mogu postati blažene i putem vlastite volje povisiti stupanj blaženosti. No najviša blaženost djeteta Božjeg nije moguća duši koja je na Zemlji zakazala, jer postići ovaj stupanj moguće je na Zemlji uz korištenje milosti Božje pri slobodnoj volji.... Dijeteštvo Božje je vrhunac zemaljskog života vođenog skroz u skladu s Božjom voljom, u najvjernijoj Ljubavi prema Bogu i bližnjemu.... Dijeteštvo Božje je poklon nebeskog Oca Njegovoj djeci, koja su svoj zemaljski život iskoristila kako bi se riješila zadnje nečistoće, koja putem ispravnog života ljubavi tokom zemaljskog života postaju ono što su bila od početka.... Božanska bića puna svjetlosti i puna snage.

AMEN

Filiația divină numai pe Pământ.... Dezvoltarea ulterioară în lumea de dincolo....

Procesul de maturizare este întotdeauna promovat de Dumnezeu, însă în stadiul de liber arbitru spiritualul poate oferi și rezistență, iar atunci voința lui Dumnezeu se retrage și voința ființei umane decide. Dacă dezvoltarea ființei umane nu progresează sau chiar regresează, atunci voința ființei umane a opus rezistență efortului lui Dumnezeu de a o ajuta să progreseze, iar atunci substanța spirituală din ființa umană, sufletul, trebuie să suporte și ea consecințele.... unei stări în lumea de dincolo, care este adaptată spiritului încă nedezvoltat.... fără lumină și fără putere. Rezistența față de Dumnezeu este întotdeauna o lipsă de lumină și de putere, pentru că lumina și puterea emană numai de la Dumnezeu, iar rezistența față de Dumnezeu înseamnă întotdeauna o respingere a fluxului Său de putere de iubire. Această stare poate fi cu siguranță schimbată și în lumea de dincolo, dar, din nou, numai prin renunțarea la rezistența împotriva lui Dumnezeu, adică prin acceptarea de bunăvoie a ceea ce i se oferă și în lumea de dincolo, dar, de asemenea, fără constrângere. Însă pe Pământ a fost ignorat un mare har al lui Dumnezeu, a fost respins ajutorul Său iubitor și este de înțeles că acest lucru are consecințe care nu pot fi niciodată revocate în întregime, motiv pentru care în lumea de dincolo se poate obține cu siguranță o îmbunătățire a stării de mizerie, dar niciodată nu se va obține același lucru care a fost posibil pe Pământ.... filiația divină.... În plus, nu este posibilă o nouă întoarcere arbitrară pe Pământ pentru a compensa ceea ce s-a pierdut.... Liberul arbitru al ființei umane a luat o decizie pe Pământ, iar viața în împărăția de dincolo este în conformitate cu acesta. Cu toate acestea, marea bunătate și milă a lui Dumnezeu ajută toate ființele să devină fericite, iar această fericire este posibilă în atât de multe grade încât voința ființei este întotdeauna luată în considerare. Pentru a atinge un grad mai înalt de beatitudine nu este permisă o întrupare repetată pe Pământ, însă un suflet, mânat de iubire și de voința nespus de mare de a ajuta, poate cere o reîntrupare de la Dumnezeu pentru a îndeplini o misiune pe Pământ care se aplică la salvarea sufletelor pământene.... Acest lucru are ca rezultat și un grad sporit de maturitate, care trebuie însă dobândit printr-o viață pământească extrem de dificilă. În plus, sufletul care se întrupează acum pe Pământ se află deja într-un anumit grad de lumină, astfel încât nu se poate vorbi de o dezvoltare ascendentă a unei ființe încă imperfecte care vrea acum să recupereze ceea ce a ratat printr-o viață pământească repetată. Pentru că Dumnezeu îi oferă sufletului și posibilitatea de a se înălța în lumea de dincolo, însă condițiile de dezvoltare a ascensiunii trebuie să fie diferite, pentru că a lăsat nefolosită alocarea de har acordată, pe care viața pământească ca ființă umană a fost în sine, pentru că a eșuat în liberul arbitru și, prin urmare, nu poate atinge beatitudinea decât în condiții mai dificile. Există nenumărate sfere și nenumărate grade de beatitudine.... Toate sufletele pot deveni fericite și își pot crește gradul de beatitudine prin propria voință. Dar cea mai înaltă beatitudine, cea a unui copil al lui Dumnezeu rămâne refuzată sufletului care a eșuat pe Pământ, deoarece este posibil să atingă acest grad pe Pământ folosind harul lui Dumnezeu în liberul arbitru.... Filiația divină este încununarea unei vieți pământești care este condusă în întregime după voia lui Dumnezeu, în cea mai credincioasă iubire față de Dumnezeu și față de aproapele.... filiația divină este darul Tatălui ceresc pentru copiii Săi care s-au folosit de viața pământească pentru a se scăpa de ultima zgură, care, printr-o viață corectă de iubire în timpul vieții pământești, devin ceea ce au fost de la început.... ființe divine pline de lumină și pline de putere....

Amin