• Back

SLUŠANJE BOŽANSKE RIJEČI.... MISLI....

Jedino ste kroz Unutarnju Riječ u stanju primiti razjašnjenje o pitanjima koja ne mogu biti odgovorena od strane zemaljskih naučnika. Jedan odgovarajući Autoritet u svezi duhovnih pitanja zasigurno postoji, pa ipak ljudi se rijetko upućuju k Njemu [[= u smislu, ‘obraćaju’]]. Iz tog će razloga također rijetko biti primljen istiniti odgovor kojeg jedino može dostaviti Onaj Kome ništa nije nepoznato, Koji zna sve, Koji također želi priopćiti znanje čovječanstvu koje ljudima omogućava da Ga prepoznaju. Zbog toga Bog Sebe očituje kroz Riječ i svatko tko ju želi čuti mora zadobiti Božju ljubav, on Njega mora učiniti vrlo sklonim sebi time što će činiti sve što Bog zahtjeva od njega.... onda će vam se Bog tako približiti da ćete biti sposobni čuti Njegov glas, jer On Sebe izražava kroz Njegovu Riječ, On vam Sebe očituje/obznanjuje, On govori vama ljudima lako razumljivim jezikom, On vašem intelektu govori kroz vaše srce i bavi se sa svakim pitanjem kojeg izgovorite ili razmotrite u vašim mislima. On vam odgovara.... Njegova Riječ je prema tome znak Njegove naklonosti/afiniteta k vama, jer vi ćete jedino biti u stanju čuti Njegov glas ako se ujedinite sa Njime bilo mentalno ili kroz aktivnost ljubavi.... I od kad Zemlja postoji Bog je uvijek govorio ljudima na ovaj način, međutim, do sada Ga se puno lakše razumjelo, dok se sada Njegov jezik jako rijetko smatra vrijednim. Tih nekoliko ljudi, međutim, su od strane Njega zbrinuti do bezgranične mjere [[u smislu, ‘ima ih neprestano na pameti’]]. On im želi objasniti te potkrijepiti sve tako da će biti sposobni saopćiti znanje koje su zadobili na ovaj način njihovim bližnjim ljudskim bićima poradi spasenja njihovih duša. A kako bi onemogućio njihovo daljnje dvoumljenje On im dopušta uvid u Njegov vječni plan Spasenja, i tako za njih potpaljuje svjetlo koje im više nikad neće dopustiti ponovni silazak u tamu.... On u Riječi prilazi tim ljudima koji su voljni dopustiti sebi da budu poučeni. I tako će Riječ zauvijek ostati most između Boga i ljudi kojim se, međutim, čovjek može zaputiti jedino ako sebe povuče iz svijeta, ako izbjegava prostrane ceste koje mu izgledaju više privlačne očima i mame ga da se zaputi njima.... On jedino može percipirati Božji Glas u samoći, to jest, mora izbjegavati svijet i dozvoliti svojim mislima da odlutaju u duhovno kraljevstvo. Onda čini što bi prvotno trebao činiti: On uspostavlja mentalni kontakt sa Bogom, ulazi u razgovor sa Njime, postavlja Mu pitanja koja ga nadahnjuju time što svojim mislima daje potpunu slobodu.... I te misli su već zračenja iz duhovnog carstva. Jer ljudsko biće je samo od sebe nesposobno proizvesti bilo što.

Intelekt je zasgurno u stanju primiti i obraditi misli koje mu dotječu, pa ipak sama misao ne nastaje u čovjeku, umjesto toga ona dodiruje njegovo srce, ali utječe iz kraljevstva koje leži iza zemaljskih sfera.... Misao je duhovni proizvod, time snaga koja uzima određeni oblik čim je primljena od strane intelekta, na taj način je srce izvršilo utjecaj na intelekt da postane aktivan putem oblikovanja upliva misli i njihovim postavljanjem u određeni red. Intelektualna aktivnost se sastoji od zadržavanja misli koje dodiruju srce kao valovi i ne mogu pronaći odgovor ako, uslijed svjetovne jurnjave, čovjekova volja koristi svoju mentalnu aktivnost jedino za svjetovne stvari i ne obraća pažnju na duhovne struje. Međutim, ako čovjek traži samoću i okreće svoja leđa svijetu, njegovo će srce biti dodirnuto i blagotvorno afektirano od strane duhovnih struja te revnosno prihvaćeno od strane čovjeka. Zahvaljujući ovoj voljnosti primanja Riječ sebe oblikuje, to jest, čovjek postaje osjetno i jasno svjestan onog što mu Bog Osobno misli reći. Na taj način on čuje Njegov glas u svojem srcu, misaoni valovi su primljeni od strane srca i prenijeti intelektu, i takav čovjek je sposoban racionalno doći u posjed primljene duhovne informacije i također ju na razumljiv način objasniti njegovom bližnjemu. Ovaj proces je u stvari nesložan i nekompliciran, on jedino nije shvaćen od strane svjetovne osobe pošto ona ne cijeni dušine senzacije i prema tome jedino pokušava objasniti mentalnu aktivnost čisto organski. Pa ipak stvarni izvor misli mu je nepoznat i važno tumačenje mu nije dostupno pošto ne priznaje ništa duhovne prirode, on jedino priznaje ono što je sposoban vidjeti ili dodirnuti. Ali Bog nastavlja dostavljati dokaze o silama koje je ljudski intelekt nesposoban protumačiti i dostavlja informaciju o svemu kroz Njegovu Riječ.... Svatko tko dozvoli da mu govori Riječ Božja će imati sveobuhvatno znanje na svome raspolaganju, jer ništa neće ostati nepoznato čovjeku koji sebi dozvoli biti podučen od strane Njega, i prema tome je ljudsko biće u stanju proširiti svoje znanje, on može istraživati sve i dobiti svaku informaciju koju poželi. Jer Bog ne ograničava čovjeka čim on stupa u kontakt sa Davaocem znanja i istine te sebi dopušta da ga On poduči.... čim vjeruje kako mu Bog Osobno govori kroz srce.

AMEN

Auzirea cuvântului divin.... Gânduri....

Numai prin intermediul Cuvântului interior poți deveni luminat în întrebări la care oamenii de știință pământeni nu pot răspunde. Există cu siguranță o autoritate care este responsabilă pentru întrebările spirituale, însă oamenii rareori se îndreaptă spre ea. De aceea, rareori se va primi doar răspunsul care corespunde adevărului, care poate fi dat doar de Cel căruia nimic nu-i este străin, care știe totul și care vrea să vă transmită cunoașterea și vouă, oamenilor, pentru a fi recunoscut de oameni. Astfel, Dumnezeu se exprimă prin Cuvânt și oricine vrea să-l audă trebuie să câștige dragostea lui Dumnezeu, trebuie să-L încline făcând tot ceea ce Dumnezeu îi cere.... atunci Dumnezeu se va apropia atât de mult de voi încât veți putea auzi vocea Lui, căci El se exprimă prin Cuvântul Său, se face cunoscut vouă, vă vorbește oamenilor într-un limbaj ușor de înțeles, vorbește prin inima voastră cu intelectul vostru și răspunde la fiecare întrebare pe care o exprimați sau care se mișcă în gândurile voastre. El îți răspunde.... Astfel, Cuvântul Său este un semn al legăturii dintre El și tine, pentru că numai atunci poți auzi Cuvântul Său dacă te unești cu El mental sau prin activitate iubitoare....

Și așa a vorbit Dumnezeu cu oamenii de când există Pământul, doar că până acum a fost mai ușor de înțeles, în timp ce acum limba Lui este foarte rar înțeleasă. Dar El îi înzestrează pe acești puțini oameni cu o măsură care este nelimitată. El vrea să le explice și să le justifice totul pentru ca ei să poată împărtăși cunoștințele astfel dobândite semenilor lor pentru salvarea sufletelor lor. Și pentru ca ei să nu mai cadă în îndoială, El îi va lăsa să înțeleagă planul Său veșnic de mântuire și astfel va aprinde în ei o lumină pentru ca ei să nu se mai scufunde înapoi în întuneric pentru veșnicie.... El se apropie în Cuvânt de oamenii care doresc să fie instruiți. Și astfel, Cuvântul rămâne mereu și mereu puntea dintre Dumnezeu și oameni, dar ființa umană nu poate intra în ea decât dacă se retrage din lume, dacă evită căile largi care apar mai atrăgătoare ochilor săi și care îl ademenesc să le calce.... (29.7.1949) Numai în singurătate aude vocea lui Dumnezeu, adică trebuie să evite lumea și să-și lase gândurile să rătăcească în împărăția spirituală. Apoi face ceea ce trebuie să facă înainte: El se leagă cu Dumnezeu în gând, conversează cu El, îi prezintă întrebările care îl mișcă lăsându-și gândurile libere.... Iar aceste gânduri sunt deja emanații din împărăția spirituală. Căci ființa umană nu poate produce nimic de bună voie. Intelectul este într-adevăr capabil să primească și să proceseze gândurile care curg spre el, însă gândul în sine nu provine din ființa umană, ci îi atinge inima, dar curge din împărăția care se află în afara sferelor pământești.... Gândul este un produs spiritual, deci o forță care capătă o anumită formă de îndată ce este recepționat de intelect, motiv pentru care intelectul este influențat de inimă pentru a deveni activ, modelând acum gândurile care îi sunt trimise și dându-le o anumită ordine. Activitatea intelectuală este reținerea gândurilor care ating inima ca niște valuri și care nu-și pot găsi ecou dacă voința umană, prin activitatea lumii, revendică activitatea gândirii doar pentru lucrurile lumești și nu acordă atenție curenților spirituali. Dar dacă ființa umană intră în tăcere și se întoarce cu spatele la lume, atunci curenții spirituali îi ating inima, pe care o resimte în mod benefic și pe care ființa umană o primește cu entuziasm. Apoi, prin această disponibilitate de primire, se formează cuvântul, adică ființa umană devine conștientă de ceea ce Dumnezeu însuși vrea să-i spună într-un mod semnificativ și inteligibil. Astfel, el aude vocea Sa în inima sa, undele de gânduri sunt recepționate de inimă și transmise la intelect, iar ființa umană ca atare este capabilă să își însușească cunoștințele spirituale primite și să le explice semenilor săi într-un mod inteligibil. Acesta este un proces care în sine este simplu și necomplicat, doar că nu este înțeles de oamenii lumii, deoarece aceștia nu înțeleg sentimentele sufletului și, prin urmare, încearcă să-și explice activitatea gândirii doar într-un mod pur organic. Dar de unde pornește în fond gândirea îi este străin, iar o explicație în acest sens este inacceptabilă pentru el, pentru că nu recunoaște deloc lucrurile spirituale, pentru că recunoaște doar ceea ce poate vedea sau înțelege. Cu toate acestea, Dumnezeu dă mereu dovezi ale unor puteri pe care intelectul uman nu le poate explica și oferă informații despre toate prin Cuvântul Său..... Oricine permite Cuvântului lui Dumnezeu să îi vorbească va avea la dispoziție cunoștințe vaste, căci nimic nu rămâne străin ființei umane care se lasă instruită de El prin Cuvânt, și astfel ființa umană își poate extinde cunoștințele, poate pătrunde totul și obține informații despre care dorește să se lămurească. Căci Dumnezeu nu pune limite ființei umane de îndată ce aceasta intră în contact cu Dătătorul cunoașterii și al adevărului și Îl lasă să o instruiască.... de îndată ce crede că Dumnezeu Însuși îi vorbește prin intermediul inimii....

Amin