• Retour

Les Particules spirituelles peuvent-elles souffrir dans une Nouvelle Relégation ?

Chaque être perd de nouveau son auto-conscience de soi lorsqu’il échoue totalement en tant qu’homme et ne peut plus échapper au destin d‘une Nouvelle Relégation. Et cela est la chose la plus terrible qui puisse lui arriver parce que bien que lui-même soit dissous en d’innombrables particules il ne peut plus se percevoir comme un être entier comme vous les hommes vous le comprenez, il est également dans des tourments inimaginables, parce que le spirituel fut autrefois créé dans la liberté et il avait même déjà en partie reconquis sa liberté dans l’état d’homme – il est maintenant enchaîné et il perçoit ces chaînes comme un terrible tourment. Parce que Ma Force rayonnée avait créé des êtres auto-conscients de soi, ils étaient capables de vivre dans le plus grand degré, c'est-à-dire qu’ils n’étaient pas seulement des formes mortes. Mais ils le sont devenus lorsqu’ils sont déchus de Moi. Lorsque les substances spirituelles se sont durcies, la vraie vie leur avait échappé, autrement dit Ma Force ne rayonnait plus ces formes, laquelle seule donne la Vie à tout. Et les particules dissoutes sont de nouveau sans vie tant qu’elles ne peuvent pas être rayonnées par Ma Force d'Amour. Que ces particules mortes puissent être elles-mêmes sensibles, est incompréhensible pour vous les hommes. Mais elles ne réagiraient alors jamais, lorsque Ma Force d'Amour cherche à les capturer et à les enfermer de sorte que le spirituel mort puisse être transformé en matière. Parce que sa résistance est aussi une réaction qui montre que le spirituel perçoit certains tourments et s'y oppose. Et dans cet état de tourment se trouve la complexité de la Création, parce qu'il est subordonné à une Loi dont Je Suis Moi-Même l'Auteur. Il n'est pas libre et doit se soumettre à Ma Loi de l'Éternité qui est extrêmement douloureuse pour le spirituel un temps créé dans la liberté. S'il ne percevait alors pas ce tourment il ne serait pas possible dans l’éternité quelque changement de l'état mort. Vous les hommes ne pouvez jamais comprendre cela, mais vous devez le croire, autrement vous avez à craindre une rechute dans l'abîme et il vous serait même entièrement indifférent ce qui vous arrive après la mort du corps. Sur la Terre vous avez de nouveau l'auto-conscience de soi et dans un certain degré vous êtes libres et malgré cela pas entièrement bienheureux tant qu’à travers un total abandon vous n'avez pas encore trouvé l'union avec Moi. Mais tant que vous vivez vous pouvez encore l’atteindre. Mais si vous perdez de nouveau l'auto-conscience de soi, alors toute liberté est perdue, vous serez de nouveau destinés à une activité selon Ma Volonté et vous ne pouvez pas employer la moindre volonté, vous êtes liés dans la plus profonde obscurité, parce que vous ne savez rien de votre être, parce que vous êtes dissous et exercez toujours seulement les fonctions pour lesquelles votre Dieu et Créateur vous a destinés. Et si, lorsque vous aurez atteint la maturité de l’âme vous faites un jour un panoramique sur le temps passé dans l'état d'obligation, alors vous saurez les tourments incommensurables à travers lesquels votre âme a dû passer dans les innombrables formes, et alors vous comprendrez aussi pourquoi Mon Amour vous met en garde et vous avertit constamment, pour vous épargner cet horrible destin. Parce que vous ne pouvez plus disparaître en un rien, parce que vous êtes éternels, mais seulement dissous, ainsi ce qui reste existant ne peut pas être insensible. Vous les hommes vous devez toujours seulement vous contenter de ce que Je vous apporte comme Vérité. Parce que Je veux corriger des idées erronées, comme celles qui prétendent que le spirituel dissous n'a pas de capacités de perception, et que son état est un état de « non-être ». Le parcours de développement ne serait pas une maturation jusqu'à l'état dans lequel de nouveau l’être a atteint son auto-conscience de soi comme homme, parce que seulement à travers la souffrance et le service tout l'être se rachète soit avant l'incarnation comme homme comme aussi pendant l'existence comme homme. Parce qu'il ne doit pas être oublié quelle immense faute l'être a chargée sur lui par sa chute d'autrefois, et comment il augmente maintenant de nouveau cette faute s'il laisse se rendre inutile le dernier temps de Grâce comme homme et descend de nouveau dans l'abîme. Et si même une totale élimination à travers l'être lui-même n'est pas possible, il doit de toute façon expier et souffrir tant qu’il n’est pas libéré de cette faute à travers l'Œuvre de Salut de Jésus-Christ. Accepter cette Œuvre de Grâce et de Miséricorde de Jésus dans la vie terrestre est la tâche de l'homme, et avec cela il pourrait arriver facilement en haut. Et si maintenant il échoue et s’il n'accepte pas quelque aide d'en haut, s'il descend de nouveau dans l'abîme, il est aussi compréhensible que sa souffrance recommence lorsque son âme est de nouveau dissoute et que commence de nouveau son parcours à travers la Création. Et la souffrance n'aura pas de fin tant que n'est pas éliminée la grande faute à travers Jésus Christ, lorsque la volonté de l'homme est prête pour marcher sur la voie vers la Croix, et Lui demande pardon de sa faute. Et les hommes sur la Terre ont à leur disposition cette grande Grâce. Si vous n’en profitez pas et la laissez passer au-delà, alors votre souffrance n'aura pas de fin, parce que vous vous trouvez dans un grand éloignement de Moi, votre Dieu et Créateur, et cela signifie toujours la non-liberté, l’absence de Lumière et de Force, et donc vous ne serez pas bienheureux.

Amen

Pot suferi particulele dizolvate?....

Fiecare ființă își pierde din nou conștiința egoului atunci când eșuează complet ca ființă umană și nu mai poate scăpa de soarta noii izgoniri.... Și acesta este cel mai îngrozitor lucru care i se poate întâmpla, căci, deși atunci, fiind dizolvată în nenumărate particule, nu se mai poate simți ca o ființă întreagă, așa cum presupuneți voi, oamenii, este totuși un chin de neconceput, deoarece ființa spirituală a fost creată cândva în libertate și și-a recăpătat deja parțial libertatea ca ființă umană.... este acum legată și simte această legătură ca pe un chin îngrozitor. Căci forțele emanate de Mine erau ființe conștiente de sine, erau foarte viabile în cel mai înalt grad, deci nu erau doar forme moarte...., dar au devenit astfel când s-au îndepărtat de Mine.... Când substanțele spirituale s-au întărit, viața reală a fugit din ele, sau puterea Mea nu mai strălucea prin aceste forme, care dă viață tuturor lucrurilor..... Și particulele dizolvate sunt din nou lipsite de viață atâta timp cât nu pot fi luminate de puterea Mea de iubire..... Faptul că aceste particule moarte pot fi totuși sensibile este de neînțeles pentru voi, oamenii.... Dar atunci nu vor reacționa niciodată când puterea iubirii Mele va încerca să le captureze și să le închidă, pentru ca spiritualul căzut să se transforme în materie.... Căci chiar și rezistența sa este o reacție care dovedește că substanța spirituală simte anumite agonii și se apără de ele.... Și întreaga creație se află în această stare de chin, pentru că este supusă unei legi al cărei autor sunt Eu Însumi...... Ea nu este liberă și trebuie să se supună legii Mele din veșnicie...., ceea ce este extrem de chinuitor pentru ființa spirituală creată cândva în libertate.... Cu toate acestea, dacă nu ar simți această agonie, nu ar fi posibilă nicio schimbare a stării de moarte pentru eternitate.... Voi, oamenii, nu veți fi niciodată capabili să înțelegeți acest lucru, dar ar trebui să credeți acest lucru, altfel nu ar trebui să vă fie teamă că vă scufundați din nou în abis și ați fi complet indiferenți la ceea ce vi se întâmplă după moartea corpului. Pe Pământ aveți din nou conștiința de sine și sunteți, într-o anumită măsură, liberi, dar nu sunteți complet fericiți, atâta timp cât nu ați găsit încă unitatea cu Mine prin devotament deplin...... Totuși, atâta timp cât ești în viață, încă mai poți realiza acest din urmă lucru.... Dar dacă vă pierdeți din nou conștiința de sine, atunci va dispărea și toată libertatea, veți fi determinați să fiți din nou activi în conformitate cu voința Mea și nu vă veți putea folosi de nicio voință proprie, veți fi legați într-un întuneric profund, pentru că nu veți ști nimic despre ființa voastră, deoarece sunteți dizolvați și nu veți îndeplini decât funcțiile pentru care Dumnezeul și Creatorul vostru v-a destinat.... Și odată ajuns în starea de maturitate sufletească vei putea trece cu vederea acest timp îndelungat în starea de obligație, atunci vei ști și despre imensele chinuri prin care a trebuit să treacă sufletul tău în nenumăratele transformări și vei înțelege și de ce iubirea Mea te îndeamnă și te avertizează constant pentru a te scuti de această soartă cumplită. Căci nu mai poți trece în neant, și pentru că ești veșnic.... doar abia dizolvat.... deci, ceea ce rămâne nu va fi niciodată insensibil...... Voi, oamenii, trebuie să vă mulțumiți doar cu ceea ce vă transmit Eu ca adevăr.... Pentru că vreau să corectez presupunerile eronate, cum ar fi cea conform căreia ființa spirituală dizolvată nu are capacitatea de a simți, astfel încât starea ei este aceeași cu cea de "non-ființă". Atunci, cursul dezvoltării nu ar fi o maturizare până la starea în care și-a atins din nou conștiința de Eu ca ființă umană, pentru că numai prin suferință și slujire toate ființele se răscumpără, atât înainte de întruparea lor ca ființă umană, cât și în timpul existenței lor ca ființă umană.....

Căci nu trebuie uitat ce vină imensă a purtat ființa prin apostazia sa anterioară și cum acum sporește din nou această vină atunci când părăsește ultimul timp de har nefolosit ca ființă umană și se scufundă din nou în abis. Și, deși nu este posibilă o răscumpărare completă de către ființa însăși, ea va trebui totuși să ispășească și să sufere atâta timp cât nu este eliberată de această vină prin actul de mântuire prin Iisus Hristos.....

Acceptarea lucrării de har și de milă a lui Iisus în viața pământească este sarcina ființei umane și, prin urmare, ar putea urca cu ușurință.... Și dacă acum nu reușește și nu primește niciun ajutor de sus.

Dacă se scufundă din nou în abis, este de asemenea de înțeles că drumul său de suferință va începe din nou atunci când sufletul său se va dizolva din nou și își va începe din nou drumul prin creație.... Și nici suferința nu se va sfârși până când marea vină nu va fi răscumpărată o dată prin Iisus Hristos, când voința ființei umane va fi dispusă să ia calea crucii și Îi va cere iertare pentru vina sa.....

Și acest mare har este disponibil pentru voi, oamenii de pe Pământ..... Dacă nu te folosești de el și treci pe lângă el, nici suferința ta nu va avea sfârșit, căci ești departe de Mine, Dumnezeul și Creatorul tău, iar asta înseamnă întotdeauna robie, lipsă de lumină și lipsă de tărie, și astfel nici tu nu vei fi fericit....

Amin