Quand la terre fut créée, d’innombrables substances spirituelles purent s’incorporer dans la foule des œuvres de création, et par leur développement, celles -ci montaient peu à peu vers le haut, car les créations correspondaient à la résistance qui subsistait toujours dans tout spirituel, mais avec des différences en intensité. Les ouvrages de création étaient faits de matière plus ou moins dure, car la terre aussi se développait peu à peu pour devenir l’œuvre de création qui hébergerait les hommes,.... c'est-à-dire le spirituel qui avait déjà suivi suffisamment le cours de son développement pour permettre à toutes les substances d’un esprit originel déchu de se rassembler de nouveau et de regagner la conscience d’être un « Je », ainsi que le libre arbitre....
Mais des temps infinis se sont écoulés avant que le spirituel pût entrer dans ce stade, car il a fallu à la terre des espaces de temps énormes pour produire toutes ces créations qui étaient nécessaires au spirituel déchu pour se développer vers le haut. Et l’homme doit savoir qu’il a déjà demeuré sur cette terre pendant des espaces de temps infinis ; que le stade humain est le dernier stade d’un développement que son libre arbitre peut désormais terminer. Il doit savoir qu’un jour, ce long développement lui sera montré en rétrospective, mais que sous sa forme humaine terrestre, cette mémoire doit lui être ôtée, parce qu’il faut que son retour à Dieu en tant qu’homme soit volontaire. Mais s’il contemple les innombrables merveilles des créations de Dieu qui l’entourent il devrait réfléchir à quelles fins elles sont là – et alors il recevra des lumières là-dessus dans son cœur.... Si la connaissance de ce sujet ne lui a pas encore été dévoilée, au moins, il la pressentira. Et il devrait chercher à sonder l’Être du Créateur, c'est-à-dire qu’il devrait demander des lumières sur son rapport avec Lui. Et ces lumières lui seront données, vu que dans la vie terrestre, il s’agit pour l’homme de renouer le lien avec Dieu, lien qu’il avait volontairement desserré jadis. Car la chute des esprits, était leur séparation volontaire de Dieu.... C’est pourquoi en tant qu’hommes …arrivés au dernier stade de leur retour vers Dieu.... ils doivent renouer volontairement leur lien avec Lui – et le but de leur chemin terrestre sera atteint.
Ce n’est qu’après avoir effectué votre retour que vous autres hommes serez à même de comprendre que c’est la création qui a contribué pour la plus grande part au retour des êtres déchus ; car si le divin Créateur ne vous avait pas arraché au pouvoir de Son adversaire qui vous avait fait déchoir dans l’abîme, il ne vous aurait jamais été possible de remonter vers la hauteur.... s’Il ne vous avait pas soustrait à son influence pendant l’infinie période de temps pendant laquelle vous étiez incorporés en minuscules particules d’âme dans les ouvrages de la création. Durant ce temps, Mon adversaire n’avait pas d’influence sur vous – mais vous lui apparteniez encore, car vous l’aviez jadis suivi volontairement dans la profondeur. Mais le retour vers Dieu vous aurait été impossible suite à votre défection, car vous étiez alors complètement sans force et sans lumière ; donc, Dieu Lui-même a créé pour vous ce moyen de retour : en passant par tous ses ouvrages de la création – ouvrages qui, avec une sagesse indépassable et un amour infini, étaient formés de sorte à permettre au spirituel de servir de quelque façon, et donc, à force de service, de développer une maturité toujours croissante. Puis, les particules appartenant à un même esprit originel déchu se sont rassemblées de nouveau, et à partir d’une certaine maturité, elles ont commencé à vivre leur dernière transformation.... En tant qu’êtres humains, elles eurent le droit de cheminer brièvement sur terre, cependant il leur fallait encore une fois servir… mais par libre arbitre et par amour.... Voici le but de la vie terrestre de toute âme enfin incarnée comme être humain : en servant par amour, elle se rachète de toute forme ; et quand sa vie terrestre est terminée, elle rentre au royaume spirituel en être spirituel libre, comme elle l’a été au commencement.
Mais elle n’achèvera pas cette spiritualisation au moyen de sa propre force ; car le péché originel commis auparavant l’accable, et l’opprime toujours de nouveau.... C'est-à-dire que l’adversaire de Dieu, pendant la vie sur terre, a de nouveau le droit d’exercer son influence, parce que jadis, le spirituel l’avait suivi de son propre gré. Et l’esprit originel déchu.... l’homme.... céderait toujours à son influence à moins qu’une assistance sure ne lui soit offerte : la rédemption par Jésus Christ.... en Qui Dieu Lui-même S’était incarné afin d’acquitter, par Son propre sacrifice à la croix, la dette du péché, pour tout ce qui est déchu.... Cette assistance de la part de Jésus Christ – la pleine rédemption et le pardon de son offense – lui est assurée à condition qu’il la veuille lui-même, qu’il reconnaisse Jésus Christ et Son œuvre de rédemption, et qu’il reconnaisse Jésus comme Dieu même - que l’esprit originel avait jadis refusé de reconnaitre….
Voici une brève explication pour vous autres hommes sur le motif et la signification de l’œuvre de rédemption, explication que vous devez connaître pour atteindre le but de votre vie terrestre, et aussi pour comprendre le plan de salut divin qui ne vise qu’à la reconduction du spirituel à Dieu, et qui est toujours réalisé en amour et en sagesse parce qu’Il dispose de toute puissance pour atteindre enfin le but qu’Il S’était fixé lorsqu’Il a créé les êtres primordiaux….
Amen
TraducteursAtunci când a fost creat Pământul, nenumărate substanțe spirituale au putut să se întruchipeze în operele lor de creație și au urcat încet în dezvoltarea lor, deoarece creațiile erau diferite ca forță în funcție de rezistența care era încă prezentă neîntrerupt în toate substanțele spirituale. Lucrările de creație au fost mai mult sau mai puțin materii dure, căci și Pământul s-a transformat încet în lucrarea de creație care într-o zi avea să adăpostească ființele umane.... spiritualul, care deja a străbătut cursul dezvoltării în așa măsură încât toate substanțele unui spirit originar căzut s-au adunat din nou și și-au recăpătat conștiința egoului, precum și liberul arbitru.... Dar au trecut timpuri nesfârșite înainte ca substanța spirituală să poată intra în acest stadiu, pentru că Pământul avea nevoie de aceste timpuri pentru a da naștere tuturor creațiilor de care substanța spirituală căzută avea nevoie pentru dezvoltarea sa ascendentă. De aceea, ființa umană ar trebui să știe că a pășit deja de nenumărate ori pe acest Pământ, că stadiul de ființă umană este concluzia unui curs de dezvoltare pe care voința sa liberă îl poate încheia acum. Ea ar trebui să știe, de asemenea, că într-o zi acest parcurs nesfârșit îi va fi arătat în retrospectivă, dar că această amintire trebuie să fie luată de la ea ca ființă umană, deoarece se referă la întoarcerea sa voluntară la Dumnezeu, pe care ar trebui să o realizeze acum ca ființă umană. Dar dacă se uită la nenumăratele miracole ale creațiilor divine din jurul său, atunci ea ar trebui să se gândească la scopul pe care acestea trebuie să-l îndeplinească, iar iluminarea îi va fi dată în inima sa..... O va bănui dacă nu i se deschide încă accesul la cunoașterea ei. Și ar trebui să încerce să înțeleagă natura Creatorului, adică să ceară clarificări cu privire la relația sa cu El. Și acest lucru îi va fi dat, în fond, în viața pământească, este vorba de restabilirea legăturii cu Dumnezeu pe care a rupt-o de bună voie. Căci aceasta a fost "căderea spiritelor", că s-au despărțit de bunăvoie de Dumnezeu.... Și așa trebuie acum, ca ființe umane.... în ultima etapă a călătoriei lor de întoarcere la Dumnezeu.... să restabilească în mod voluntar legătura cu El, iar scopul cursului lor pământesc este îndeplinit. Voi, oamenii, veți putea înțelege că creația a contribuit în cea mai mare măsură la readucerea ființei căzute la viață doar atunci când veți cunoaște această întoarcere, căci nu ar fi fost niciodată posibil să vă înălțați dacă Creatorul divin nu v-ar fi smuls de sub puterea adversarului Său, care a provocat căderea voastră în abis.... dacă nu v-ar fi retras de sub influența sa în timpul perioadei infinit de lungi în care ați fost încorporați în operele creației ca cele mai mici particule ale unui suflet. În acest timp, adversarul Său nu a avut nicio influență asupra voastră, dar cu toate acestea ați rămas ai lui, pentru că odată l-ați urmat de bună voie în abis. Dar, din moment ce erați complet lipsiți de putere și de lumină ca urmare a apostaziei voastre față de Dumnezeu, calea de întoarcere la Dumnezeu ar fi fost imposibilă pentru voi, și de aceea Dumnezeu Însuși a creat această cale de întoarcere pentru voi prin toate lucrările Sale de creație care, în înțelepciunea Sa nesfârșită și în dragostea Sa nesfârșită, au fost concepute astfel încât să ofere spiritualului posibilitatea de a fi de folos într-un fel sau altul și, astfel, de a se dezvolta spre o maturitate tot mai înaltă prin slujire. Iar particulele spirituale, care aparțineau unui spirit originar căzut, s-au adunat din nou și acum au intrat în ultima lor transformare într-o anumită maturitate.... Li s-au permis să umble pe Pământ ca ființe umane pentru o perioadă scurtă de timp și ar trebui să slujească din nou.... dar în voință liberă și dragoste.... Acesta este scopul vieții pământești a fiecărui suflet care se întrupează acum într-o ființă umană: Să se răscumpere din orice formă prin slujirea în iubire, să reintre în împărăția spirituală ca ființă spirituală liberă, ceea ce a fost la început, atunci când viața sa pământească se va încheia. Dar ea nu poate realiza această spiritualizare de bună voie, deoarece păcatul originar anterior o împovărează și o apasă din nou și din nou.... adică, adversarul lui Dumnezeu are dreptul să-și exercite din nou influența în timpul vieții sale pământești, deoarece ființa spirituală l-a urmat cândva de bună voie. Și spiritul originar căzut.... ființa umană.... ar fi din nou supusă influenței sale, dacă nu i s-ar oferi un anumit ajutor: Răscumpărarea prin Iisus Hristos.... în care Dumnezeu S-a întrupat pentru a răscumpăra vina păcatului pentru toți cei căzuți, prin moartea Sa jertfelnică pe cruce.... Acest ajutor prin Iisus Hristos, răscumpărarea și iertarea deplină a vinovăției sale, îi este asigurată cu condiția ca el însuși să o dorească, să-l recunoască pe Iisus Hristos și actul Său de mântuire și să-l recunoască pe Iisus ca fiind Dumnezeu Însuși, pe care spiritul originar a refuzat cândva să-L recunoască.... Și astfel se dă o scurtă explicație pentru voi, oamenii, despre cauza și semnificația actului de Mântuire, pe care trebuie să o cunoașteți pentru a vă împlini menirea vieții pământești, pentru a învăța să înțelegeți și planul divin de Mântuire, care urmărește numai și numai întoarcerea spiritualului la Dumnezeu și care se va realiza tot cu dragoste și înțelepciune, pentru că El are la dispoziție toată puterea de a realiza odată scopul pe care și l-a propus atunci când a creat toate ființele....
Amin
Traducteurs