• Retour

L'activité terrestre - le Processus de Libération

Rien de ce que vous voyez n’est sans substance spirituelle, parce que la Création entière cache en elle du spirituel qui se trouve dans un bas état de développement et tend vers le Haut. Et si maintenant vous réfléchissez au fait que chaque créature luttent et cherchent à se libérer, vous devrez être éternellement reconnaissant d’avoir déjà dépassé ce qui est le sort de toute substance animique, d’avoir parcouru la voie infiniment longue et maintenant vous êtes devant la dernière épreuve de la vie terrestre qui peut vous procurer la libération définitive de la forme. Par conséquent vous êtes constamment entourés de spirituel contraire ou en lutte qui veut vous tirer en arrière vers lui, mais vous pouvez aussi l’aider à monter si vous êtes de bonne volonté. Et si maintenant vous contribuez avec ferveur au changement de la forme, en créant de nouvelles formes, vous-mêmes offrez au spirituel caché l'occasion pour se développer vers le Haut. Alors votre activité sur la Terre est bénie, si en même temps elle avantage le mûrissement de la substance animique dans la matière. Et la Bénédiction sera aussi perceptible pour l'homme puisque son propre développement spirituel procède plus rapidement, parce que son activité, même si elle est terrestre, est aussi salvatrice dans le sens spirituel. Les hommes qui assument de telles activités comme tâche de la vie, sont donc aussi actifs d’une manière salvatrice, seulement leur travail doit être fait volontairement, et non dans la contrainte et dans l’absence de sa propre poussée, autrement la substance animique dans la matière peut certes monter vers le haut, mais pas l’homme qui exerce l'activité. Chaque travail terrestre qui aide la substance spirituelle encore non mûre dans la matière à servir, favorise le processus de libération de ce qui est relégué dans les Œuvres de Création et plus l'homme exécute avec ferveur son activité terrestre, plus le Processus de Libération se déroule de façon ordonnée et si l’amour, l'amour pour le prochain ou bien aussi pour le spirituel non-racheté dans la Création, le pousse à cela, cela se verra aussi dans une vie terrestre ordonnée, parce qu'alors la conséquence sera un pacifique travail d'édification, mais pas un travail ennemi de destruction, et cela correspond toujours à l'Ordre divin. Une destruction de la matière sans sa transformation simultanée pour une utilisation par des hommes crée à ce spirituel une mise en liberté pour quelque temps, mais contre l'Ordre divin et ce spirituel avec la Concession de Dieu se vengera pour son parcours de développement interrompu, il opprimera les hommes et même les autres Œuvres de Création tant qu’il n'est pas à nouveau relégué dans une forme qui correspond à son état de maturité. Dès que l'Ordre divin est laissé inaperçu, le développement vers le Haut du spirituel sur la Terre ne parcourt pas son juste chemin et cela signifie toujours un chaos spirituel et terrestre. L'homme affectueux le reconnaît et augmente son activité terrestre pour égaliser ce que l'absence d'amour des hommes a provoqué. Et tant que l'amour et le désamour s’équilibre, l'état sur la Terre sera supportable ; mais dès que le désamour prend le dessus, l'amour dans l'autre plateau de la balance ne peut pas agir d’une manière protectrice là où il pèche. Et le désordre dans la vie terrestre croît jusqu’à l'incommensurable. Le spirituel qui lutte dans la Création, doit être aidé des hommes pour être libéré de sa forme relative, dès que lui-même est de bonne volonté pour servir. Et toute activité de l'homme qui s'acquitte de ce but sera bénie et rendra facile à d’innombrables êtres spirituels la voie du développement vers le Haut.

Amen

Activitatea terestră - Procesul de răscumpărare....

Nimic din ceea ce vedeți nu este lipsit de esență, căci întreaga creație conține substanțe spirituale care se află în punctul cel mai de jos al dezvoltării lor și care se străduiesc să se ridice. Și dacă acum considerați că toate creaturile se luptă și tânjesc după răscumpărare, trebuie să fiți veșnic recunoscători că ați depășit deja ceea ce încă se mai acordă acestei ființe, că ați parcurs drumul lung și nesfârșit și că acum vă aflați doar în fața ultimei încercări a vieții pământești, care vă poate aduce eliberarea completă de formă. Prin urmare, sunteți în permanență înconjurați de spirite opuse sau în luptă, care vor să vă atragă înapoi la ele însele, dar pe care le puteți ajuta și voi să urce în sus, dacă sunteți dispuși să faceți acest lucru. Orice schimbare de formă este un progres pentru spiritual, atâta timp cât noua formă îndeplinește un scop util. Și de îndată ce contribuiți cu entuziasm la schimbarea formei, de îndată ce creați noi forme, voi înșivă oferiți spiritualului posibilitatea de a se dezvolta în ascensiune. Astfel, activitatea voastră pe pământ este una binecuvântată dacă favorizează în același timp maturizarea ființei în materie. Iar binecuvântarea va fi vizibilă și pentru ființa umană în măsura în care propria sa dezvoltare spirituală progresează mai rapid, deoarece activitatea sa, chiar dacă este terestră, este și ea una răscumpărătoare în sens spiritual. Oamenii care fac din astfel de activități sarcina vieții lor sunt deci și ei activi într-un mod răscumpărător, numai că munca lor trebuie să fie făcută de bunăvoie, nu sub constrângere, fără un impuls propriu, altfel ființa din materie poate într-adevăr să progreseze în sus, dar nu și persoana care desfășoară această activitate. Fiecare lucrare pământească care ajută spiritualul încă imatur din materie să slujească favorizează procesul de eliberare a ceea ce este legat în lucrările creației, iar cu cât ființa umană își desfășoară cu mai multă sârguință activitatea pământească, cu atât mai ordonat are loc procesul de răscumpărare, iar dacă dragostea îl împinge la aceasta, dragostea pentru semenii săi sau și pentru ceea ce nu a fost răscumpărat în creație, aceasta se va face de asemenea vizibilă într-o viață pământească ordonată, deoarece atunci rezultă o lucrare pașnică de edificare, dar nu o lucrare ostilă de distrugere, iar aceasta corespunde întotdeauna ordinii divine. O distrugere a materiei fără o transformare simultană în folosul oamenilor oferă cu siguranță spiritualului o libertate pentru o scurtă perioadă de timp, dar contrară ordinii divine, iar acel spiritual se răzbună pentru cursul său întrerupt de dezvoltare cu permisiunea lui Dumnezeu.... îi asuprește pe oameni, dar și alte opere ale creației, până când este legat din nou într-o formă care să corespundă stării sale de maturitate. De îndată ce ordinea divină nu este respectată, dezvoltarea spirituală pe Pământ nu își urmează cursul corect, iar acest lucru înseamnă întotdeauna haos spiritual și pământesc. Ființa umană iubitoare recunoaște acest lucru și își sporește activitatea pământească pentru a compensa ceea ce se datorează lipsei de bunăvoință a oamenilor. Și atâta timp cât iubirea și lipsa de bunăvoință sunt în echilibru, starea de pe Pământ va fi de asemenea suportabilă; dar de îndată ce lipsa de bunăvoință prevalează, iubirea celorlalți nu va mai fi capabilă să prevină răul în aceeași măsură în care sunt comise păcatele.... Iar dezordinea în viața pământească crește nespus de mult. Substanța spirituală care se zbate în creație trebuie să fie ajutată de oameni pentru a se putea răscumpăra din forma respectivă, de îndată ce ea însăși va fi dispusă să slujească.... Și fiecare activitate umană care îndeplinește acest scop va fi binecuvântată și va facilita dezvoltarea ascendentă a nenumărate ființe spirituale....

Amin