• Retour

Les facultés – les tâches – le développement rétrograde - la nouvelle Terre

L'homme est la créature la plus hautement développée sur la Terre et donc il est mis devant sa tâche qui est adaptée à son degré de maturité. Il peut s'acquitter de cette tâche, s'il le veut, mais c’est vraiment sa volonté qui doit s’affirmer, qui doit être mise devant la décision. Parce que la volonté seule est décisive si l'homme s'acquitte de cette tâche, s'il exploite ses facultés et vit la dernière incorporation selon le but. Il n'est en rien forcé à cela et donc la vie terrestre lui imposera d’innombrables tâches dont il devra s'acquitter à travers son activité terrestre. Il n'est pas mis en évidence la vraie tâche, mais au milieu de ses activités terrestres il doit accomplir celle de se porter lui-même à la plus haute maturité qu’il peut atteindre sur la Terre. S'il laisse inaperçue cette tâche, il continue de toute façon à vivre sa vie terrestre, seulement son âme est arrêtée dans son degré imparfait de développement. Et de cela il devra en répondre devant Dieu, parce que la vie terrestre lui a été donnée seulement pour le perfectionnement de l'âme. Donc il en a abusé s'il a exécuté seulement des activités terrestres pour son avantage, ou bien s’il l'a laissé inaperçue et que de ce fait il a dédaigné une Grâce de Dieu. La Terre était sa demeure et il lui a été concédé de s'incarner comme être hautement développé; il se trouvait déjà dans un état de maturité dans laquelle il avait beaucoup de faculté à sa disposition, mais il n’a pas vécu sa vie en connaissance de cause, mais comme les hommes du temps antécédent, il n’a pas utilisé l'esprit et la libre volonté autrement que seulement pour une activité sur la Terre qui n'avait pas une valeur pérenne et il a utilisé la Force de Dieu pour cela, il l'a utilisé seulement pour des buts terrestres, pour l'augmentation de son bien-être de sorte qu’il a seulement contribué à réveiller chez son prochain le désir d'être actif seulement d’une manière terrestre. Et pour cette raison la Terre est devenue inutile pour le développement de l'âme vers le Haut, c'est-à-dire que le terrestre a pris de dessus et a lié l'homme de sorte qu’il oublie entièrement son âme. Donc maintenant arrive un stade dans lequel un changement est nécessaire, afin que les hommes puissent de nouveau apprendre à reconnaître leur vraie tâche et à l'exécuter. La Terre doit de nouveau subir un changement, elle doit de nouveau devenir ce qu’elle était autrefois, elle doit être une station d'instruction du spirituel, où le terrestre ne prévaut pas, car ce dernier est seulement le moyen pour le but. Elle doit renaître de nouveau, elle doit être restructurée, elle doit recevoir des hommes qui tendent consciemment vers leur dernière maturité, qui utilisent toutes les facultés qu'ils ont reçues de Dieu et cela seulement pour la maturité de leurs âmes, parce qu'ils reconnaissent que cela est le vrai but de leur incorporation sur la Terre.

Amen

Competențe.... Sarcină.... Regresie.... Noul Pământ....

Ființa umană este cea mai dezvoltată creatură de pe Pământ și, prin urmare, se confruntă cu o sarcină adaptată gradului său de maturitate. Ea poate îndeplini această sarcină dacă vrea, și tocmai voința sa va fi testată (se va dovedi), care va fi pusă în fața deciziei. Căci numai voința determină dacă ființa umană își îndeplinește această sarcină, dacă își folosește abilitățile și trăiește ultima întrupare conform scopului. Ea nu este în niciun caz obligată să facă acest lucru și, prin urmare, viața pământească îi va prezenta nenumărate sarcini pe care le îndeplinește prin activitatea sa pământească. Astfel, sarcina propriu-zisă nu este subliniată, dar în mijlocul activității sale pământești el o va îndeplini.... pentru a se educa până la cea mai înaltă maturitate pe care o poate atinge pe Pământ..... Dacă ignoră această sarcină, ea continuă totuși să-și trăiască viața pământească, doar că sufletul său rămâne într-o stare imperfectă de dezvoltare. Și trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu pentru a aceasta, pentru că viața pământească i-a fost dată doar pentru desăvârșirea sufletului. Prin urmare, el a abuzat de ea de îndată ce a desfășurat activitatea pământească doar în folosul său, sau a ignorat-o și astfel a nesocotit un har al lui Dumnezeu. Pământul a fost locuința lui și i s-a permis să se întrupeze ca o ființă foarte dezvoltată; era deja într-o stare de maturitate în care își putea numi multe abilități proprii, totuși nu și-a trăit viața mai conștient ca oamenii din trecut, nu și-a folosit intelectul și liberul arbitru decât pentru o activitate pe pământ care nu avea nicio valoare de durată, iar în acest scop și-a folosit puterea de la Dumnezeu.... a folosit-o doar în folosul său..... a folosit-o doar în scopuri pământești, pentru creșterea confortului și într-un mod care a contribuit doar la trezirea în semenii săi a dorinței de a fi activi doar pe Pământ. Și, ca urmare, Pământul a devenit nepotrivit pentru dezvoltarea superioară a sufletului, adică Pământul predomină și captivează atât de mult ființa umană încât aceasta uită complet de sufletul său. Astfel, a apărut o etapă în care este necesară o schimbare pentru ca oamenii să învețe să recunoască și să își îndeplinească din nou sarcina reală. Pământul trebuie să sufere din nou o schimbare, trebuie să redevină ceea ce a fost odată și ar trebui să fie.... o stație de educare pentru spirit, unde lucrurile pământești nu predomină, ci sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop..... El trebuie să se ridice din nou, trebuie să fie remodelat. El trebuie să se nască din nou, să fie remodelat, trebuie să adăpostească oameni care se străduiesc în mod conștient să atingă maturitatea finală, care folosesc toate abilitățile primite de la Dumnezeu, și asta numai pentru maturizarea sufletelor lor, pentru că recunosc că acesta este scopul real al întrupării lor pe Pământ....

Amin