• Volver

LA SUPERIORIDAD ESPIRITUAL NO ES ALTIVEZ ESPIRITUAL

No hay que confundir la superioridad espiritual con la presunción espiritual. Si Yo inicio a un hombre en la verdad, si ha sido enseñado por Mi Palabra para que llegue a ser, por otro lado, un maestro apto a sus semejantes, entonces también puede sostener convencido su saber porque proviene de Mí, y estará también convencido de ello, de que ha recibido la verdad pura y que esa verdad ha de valorarse superior a los conocimientos humanos, ya que jamás es garantía de la verdad por haberla adquirido el intelecto si Mi Espíritu no pudo obrar.

Por lo tanto jamás puede hablarse de presunción espiritual si se trata de sostener la Verdad que procede de Mí, que recibe el hombre directamente de Mí. Toda clase de recato sería equívoco si existe la posibilidad de llevar a los hombres Mis bienes espirituales. Solamente que “no debéis echar las margaritas a los cerdos”; es decir, hablar allí, donde visiblemente reconocéis el espíritu de Mi adversario, porque allí tampoco será reconocida la verdad como tal y todo discurso es en vano.

Quien ha sido instruido por Mi Espíritu, que mencione también el obrar de Mi Espíritu, y que abogue franca y determinantemente por Mi Palabra, y también podrá hacerlo porque en cuanto habla de Mí y de Mi Reino me sirvo Yo Mismo de él y hablo a través de él, y en verdad que no podéis decir que es un espíritu altivo el que habla en él. Quien una vez ha sido iniciado por Mí en la Verdad, está también en la percepción, conoce todas las coherencias y puede por lo tanto hablar de ellas. Estando seguro de la verdad de su saber, porque fué”enseñado por el Espíritu”, se comportará, entonces, seguro de sí mismo, refutando falsas opiniones o pudiendo dar buenas explicaciones, a quien no se puede llamar presuntuoso, sino que puede conocerse y reconocer su superioridad espiritual; tiene que impresionar a sus oyentes la verdad que él transmite y darle a él la certidumbre interior de que soy Yo Mismo, Quien mediante la boca humana le habla. Y como Yo sé sobre la voluntad de Mis portadores de luz, puedo repartir los dones del Espíritu de tal forma que puedan ser estimados.

Es por eso que Yo Mismo elijo a Mis siervos que tienen la misión de transmitir la verdad pura. El que es de buena voluntad conoce la Verdad y la recibe agradecido; el de buena voluntad será reunido con el portador de la verdad, para que sea también dirigido en la verdad según su voluntad. Tenéis siempre que pensar que Yo sólo doy Mis gracias a los humildes; por lo que núnca jamás podrá recibir Mis dones de gracia, ni le podrán ser dirigidos a quien tiene un espíritu soberbio y presuntuoso, porque sólo un corazón humilde tiene capacidad receptora para ello; o tendriáis que condenar todo lo que se os ha traído .... lo cual no podréis hacer bajo serio examen.

La superioridad espiritual es solamente la plena certidumbre de estar en la verdad, la cual pido de Mis portadores de luz, de otro modo no podrían sostener la Verdad que proviene de Mí plenos de convicción ante sus semejantes.

Y es esto lo que hace falta, que se le lleve a los hombres que andan en las tinieblas la luz; es necesario que se les ilumine el camino que conduce a la altura, por caminos oscuros no adelantáis, sino que cada vez más os dirigís al abismo. Por lo que os enviaré siempre la luz, y bienaventurado el que la admite .... bienaventurado el que va por el camino que se le indica en la luz de la Verdad.

Amén

Superioritatea spirituală nu este aroganță spirituală....

Superioritatea spirituală nu trebuie confundată cu aroganța spirituală.... Dacă Eu ghidez o persoană spre adevăr, dacă este instruită prin Cuvântul Meu pentru a deveni din nou un profesor potrivit pentru semenii săi, atunci poate, de asemenea, să-și prezinte cu încredere cunoștințele, deoarece acestea provin de la Mine, și atunci va putea fi sigur că a primit adevărul pur și că acest adevăr trebuie să fie mai valoros decât cunoștințele umane care au fost dobândite doar intelectual și care nu reprezintă niciodată o garanție pentru adevăr fără lucrarea spiritului Meu. Astfel, nu se poate vorbi niciodată de aroganță spirituală atunci când este vorba de susținerea adevărului de la Mine, pe care ființa umană îl primește direct de la Mine. Orice reținere ar fi atunci greșită dacă este posibil să le transmit oamenilor cunoașterea Mea spirituală. Numai că nu ar trebui să "aruncați perle înaintea porcilor", adică să nu vorbiți acolo unde recunoașteți în mod deschis spiritul adversarului Meu, pentru că acolo adevărul nu va fi recunoscut ca atare și orice discurs va fi în zadar. Dar oricine este instruit de spiritul Meu ar trebui, de asemenea, să menționeze lucrarea spiritului Meu și ar trebui să susțină în mod deschis și ferm Cuvântul Meu. Și el va putea să facă acest lucru, pentru că, de îndată ce vorbește în numele Meu și al împărăției Mele, Eu Însumi Mă folosesc de el și vorbesc prin el, și atunci nu veți putea spune cu adevărat că este un spirit arogant cel care vorbește din el. Oricine a fost introdus în adevăr de către Mine are și el însuși cunoașterea, recunoaște toate corelațiile și poate, prin urmare, să vorbească despre ele. Iar dacă este sigur de adevărul cunoștințelor sale, deoarece a fost învățat "de spirit", atunci va putea să fie sigur pe sine și să respingă opiniile greșite sau să ofere clarificări bune, iar atunci nu poate fi numit "arogant", ci superioritatea sa spirituală trebuie să fie recunoscută și confirmată; adevărul pe care îl transmite trebuie să impresioneze ascultătorul și, de asemenea, să îi dea certitudinea interioară că Eu Însumi sunt Cel care îi vorbește printr-o gură umană. Și, de vreme ce cunosc voința purtătorilor Mei de lumină, pot, de asemenea, să distribui darurile Mele spirituale astfel încât și ei să fie apreciați.... Și de aceea Eu Însumi îmi aleg slujitorii Mei care sunt instruiți să transmită adevărul pur.... Și oricine de bunăvoință recunoaște adevărul și îl primește cu recunoștință...., oricine de bunăvoință va fi adus împreună cu purtătorii adevărului, astfel încât și el va fi călăuzit în adevăr, conform voinței sale. Și ar trebui să vă amintiți întotdeauna că Eu nu acord harul Meu decât celor umili.... că o persoană cu un spirit arogant nu ar putea primi niciodată darul harului de la Mine, pentru că numai o inimă profund umilă este receptivă la el, altfel ar trebui să respingeți tot ceea ce vi se aduce.... ceea ce, totuși, nu veți putea face după o examinare serioasă. Superioritatea spirituală nu este decât certitudinea deplină a cunoașterii adevărului, iar Eu aștept acest lucru de la purtătorii Mei de lumină, altfel ei nu ar putea să susțină cu încredere adevărul de la Mine față de semenii lor..... Și este necesar ca lumina să fie adusă oamenilor care umblă în întunericul spiritual; este necesar ca drumul care duce în sus să fie luminat pentru ei, pentru că voi, oamenii, nu puteți progresa pe cărări întunecate, ci veți continua mereu să vă îndreptați spre abis. De aceea vă voi trimite în continuare lumina, și binecuvântat este cel care o acceptă.... binecuvântat este cel care merge pe calea care i se arată în lumina adevărului....

Amin