• Volver

“Sed perfectos, como vuestro Padre es perfecto”....

Se os ha concedido un tiempo para la Redención, y este tiempo es suficiente para que podáis llegar a ser libres y tras la muerte de vuestro cuerpo poder entrar en el reino de la luz, siempre que lo aprovechéis correctamente y proclaméis todas las gracias disponibles durante este tiempo. Porque en verdad no os pido nada imposible, y Mis Palabras: “Sed pues perfectos, como vuestro Padre Que está en los cielos es perfecto”, no tendrían validez si fuera difícil o imposible alcanzar la perfección en la Tierra. Pero una cosa es necesaria: vuestra voluntad, de lograr el propósito para el cual estáis en la Tierra....

Vuestra voluntad es libre, y ésta solo determina el grado de madurez que vuestra alma haya alcanzado al final de vuestra vida terrenal. En el libre albedrío tenéis que aprovechar las gracias que, sin embargo, están a vuestra disposición ilimitadamente pero que ejercen ninguna coacción sobre vosotros; simplemente permanecen ineficaces si no son recibidas con alegría y gratitud. Esta afluencia de gracias, está, por lo tanto, abierta a todos los seres humanos.... así, todos los seres humanos pueden alcanzar la perfección en la Tierra. Y así, nadie está en desventaja con respecto a otro; a ningún ser humano se concede preferentemente una mayor medida de gracia. Pero es muy posible que un ser humano acceda al gran tesoro de la gracia, mientras que otro lo pase por alto y lo deje pasar....

Y la aceptación y aprovechar de las gracias no depende del destino del ser humano, de su situación de la vida o de la esfera de influencia terrenal, porque cada ser humano tiene la posibilidad de recibir gracias ilimitadamente, porque esto es únicamente cosa del alma, una cuestión del libre albedrío. Porque ningún poder terrenal o ningunas condiciones de vida terrenales pueden obligar a un ser humano a renunciar a los bienes espirituales, si tan sólo la voluntad del ser humano esté dispuesta a conectarse Conmigo en pensamiento y pedirme gracia y fuerza. Pues éstas le llegan de Mí, sin importar los obstáculos terrenales. Son bienes que se transmiten al alma y que todos pueden recibir por igual. Simplemente depende hacia qué lado el ser humano dirija su voluntad, y nadie puede forzarlo hacia qué dirección dirige su voluntad.

Al comienzo de su encarnación como ser humano, el alma se encuentra encerrada por densas envolturas que impiden la penetración de la luz, pero, sin embargo, una pequeña chispa aún brilla en su interior, influenciándola a pensar bien y querer lo bueno, si atiende a esta suave influencia, su luz interior se intensifica; si la ignora, ha rechazado una gracia, pues desde su principio de su encarnación, espíritus guardianes lo acompañan, sin importar sus circunstancias. Estos espíritus no coaccionan, pero el ser humano puede dirigirse hacia el bien, porque estos espíritus impiden que las malas influencias hacen que la voluntad no sea libre.

Y en cuanto el ser humano es capaz de pensar por sí mismo, también posee la capacidad de distinguir entre el bien y el mal, ya que las consecuencias de las buenas o malas acciones de los demás le afectan igualmente. E incluso si las circunstancias externas le obligarán a actuar mal, su voluntad interior puede resistirlo.... y esta voluntad. Por lo tanto, forma al ser humano. Una buena voluntad, sin embargo, siempre acepta gracias y estas le llegan verdaderamente ilimitadas.

Por lo tanto, toda alma tiene la oportunidad, en el tiempo del que dispone, despojarse por completo de sus envolturas externas. Puede llegar a ser perfecta, pues toda debilidad puede ser compensada por las gracias, si el ser humano solo está dispuesto a aprovechar el tesoro de la gracia que tiene a su disposición, pues Jesucristo lo adquirió a través de Su muerte en la cruz, y nadie tiene por qué permanecer débil, ningún ser humano ya está irremediablemente abandonado a Mi adversario.... todo ser humano puede ser bendecido por la gracia....

Sólo necesita dirigir su libre albedrío al divino Redentor; mientras la oscuridad reine en su interior, mientras todavía no posee de conocimiento o cognición, a seguir el impulso de la chispa espiritual que hay en él, que le motiva a la buena voluntad y a la acción. Entonces se aprovecha del primer don de gracia y entonces se abrirá siempre para la afluencia de gracia, que jamás cesará mientras el ser humano habite en el Tierra, pero que siempre requiere el libre albedrío para ahora también poder ser eficaz, y que, además, garantiza el logro del objetivo, de llegar a ser perfecto....

amén

"Fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru este desăvârșit...."

Vi s-a acordat un timp pentru răscumpărare, iar acest timp este pe deplin suficient pentru a deveni liberi și a intra în împărăția luminii după moartea trupului vostru, dacă îl folosiți în mod corect și vă folosiți de toate binecuvântările care vă sunt puse la dispoziție în acest timp. Pentru că, într-adevăr, nu cer nimic imposibil de la voi, iar cuvintele Mele "Fiți perfecți așa cum Tatăl vostru din ceruri este perfect" nu ar avea nicio justificare dacă ar fi dificil sau imposibil de atins perfecțiunea pe Pământ. Dar pentru aceasta este necesar un singur lucru: voința ta de a atinge scopul pentru care locuiești pe Pământ..... Voința ta este liberă și numai aceasta determină gradul de maturitate pe care sufletul tău l-a atins la sfârșitul vieții pământești. În liberul arbitru trebuie să te folosești de binecuvântările care, deși sunt la dispoziția ta nelimitat, nu exercită nici o constrângere asupra ta, ci rămân pur și simplu ineficiente dacă nu sunt acceptate cu bucurie și recunoștință. Acest aflux de har este deci deschis tuturor oamenilor.... Astfel, toți oamenii pot atinge perfecțiunea pe Pământ. Astfel, nici o ființă umană nu este dezavantajată în comparație cu alta, nici o ființă umană nu beneficiază în mod preferențial de o măsură mai mare de har. Dar o persoană poate într-adevăr să ridice marea comoară a harului, în timp ce cealaltă o lasă neobservată și trece pe lângă ea.... Iar acceptarea și folosirea harului nu depinde de soarta persoanei, de situația ei în viață sau de sfera de activitate pământească, pentru că fiecare persoană are posibilitatea de a accepta harul nelimitat, pentru că aceasta este doar o chestiune de suflet, o chestiune de voință liberă, pentru că nici o putere pământească sau condiții de viață pământești nu sunt capabile să forțeze o persoană să se lipsească de bunurile spirituale dacă doar voința persoanei este dispusă să Mă contacteze mental și apoi apelează la Mine pentru har și putere. Căci aceasta îi vine de la Mine, cu excluderea obstacolelor pământești. Acestea sunt bunuri care se transmit sufletului și pe care fiecare persoană le poate primi în aceeași măsură. Depinde doar de ce parte își îndreaptă voința ființa umană și nu va fi forțată de nici o parte să își îndrepte voința în această direcție. La începutul întruchipării sale ca ființă umană, sufletul este într-adevăr închis în învelișuri dense care împiedică pătrunderea luminii, dar o mică scânteie strălucește totuși din interior, care îl influențează să gândească și să vrea bine..... Dacă se supune acestei influențe blânde, va deveni întotdeauna mai strălucitoare din interior; dacă o ignoră, atunci a respins deja un har, căci tocmai la începutul întrupării sale spiritele protectoare îi sunt alături, indiferent de situația în care se află ființa umană în viață. Nici ele nu folosesc constrângerea, dar ființa umană se poate îndrepta spre bine, deoarece aceste spirite protectoare împiedică influența malefică să facă voința lipsită de libertate. Și de îndată ce ființa umană este capabilă să gândească pentru sine, are în ea capacitatea de a distinge între bine și rău, deoarece efectele acțiunilor bune sau rele ale semenilor o afectează la fel de mult. Și chiar dacă ar fi forțat de circumstanțele exterioare să acționeze rău, voința lăuntrică poate rezista la aceasta.... iar această voință modelează astfel ființa umană. Dar o voință bună acceptă întotdeauna harurile, iar acestea curg cu adevărat spre ea fără restricții. De aceea, fiecare suflet are posibilitatea de a se dezbrăca complet de carapacea sa în timpul de care dispune. Ea poate deveni perfectă, pentru că orice slăbiciune poate fi compensată de har, dacă ființa umană este dispusă să folosească comoara harului de care dispune, pentru că Iisus Hristos a dobândit-o prin moartea Sa pe cruce, și nici o ființă umană nu trebuie să rămână slabă, nici o ființă umană nu mai este fără speranță la mila adversarului Meu..... Fiecare persoană poate deveni binecuvântată prin har.... El trebuie doar să-și îndrepte voința liberă spre Răscumpărătorul divin; atâta timp cât în el este încă întuneric, deci nu are nici un fel de cunoaștere sau realizare, el trebuie să urmeze impulsul micii scântei spirituale din el însuși care îl îndeamnă să vrea și să acționeze bine. Atunci se va folosi de primul mare dar al harului și tot atunci se va deschide mereu la influxul harului, care nu se va epuiza niciodată atâta timp cât ființa umană trăiește pe Pământ, dar care are nevoie mereu de liberul arbitru pentru a putea deveni eficient, dar care garantează apoi și atingerea scopului de a deveni perfect.

Amin