• Back

The right amount of selfish love.... 'As yourself....'

Making a sacrifice on behalf of your fellow human being is true unselfish neighbourly love.... in that case you love your fellow human being more than yourselves. And if you give to him what you find desirable yourselves then you also love him as you love yourselves.... I only require this neighbourly love, i.e. this, too, has to be voluntarily practised in order to result in spiritual blessings for you.... However, if you are also willing to make sacrifices, if you voluntarily go without in order to give to your fellow human being, then this neighbourly love will be far more valuable and as a result the soul's achievement will be far bigger.... The human being is granted a certain amount of selfish love because it is needed for the fulfilment of earthly tasks, so that the human being can sustain his physical life, so that he can give what the body requires to himself in order to be able to live his earthly life.... It is just that this selfish love should not be exaggerated, so that the person does not consider his fellow human being.... so that he only ever gives to himself and thereby directs his love wrongly.... This is why I added the Words: 'as yourself....'

And thus the human being will be able to use this guideline in relation to his thoughts and actions.... he must, if he wants to fulfil My will, consider his fellow human being in the same way as he considers himself. And depending on his heart's willingness to love the human being he will then find it either easier or more difficult to comply with My commandment. But anyone who considers himself less important than his fellow human being will have an exceptionally loving heart, and he will very easily attain perfection.... Yet everything is left up to you.... I certainly gave you the commandment of love, but someone who doesn't want to fulfil it will ignore the commandment.... whereas a person who loves will not need My commandment. Only love which becomes spontaneously active without having been prompted by commandments is the right kind of love. But a human being whose attention has been drawn to My commandment of love can also carry out deeds of love without being inwardly prompted, by at first merely being encouraged to do so as a result of this commandment.... until the spark of love within him ignites increasingly more and makes the person happy when he kind-heartedly helps his neighbour.

Nevertheless, only what is motivated by love for his fellow human being will be assessed.... Love your neighbour as yourself.... Everyone possesses love for himself, and rightly so, but it must not exceed his love for a fellow human being which, however, is the case if a person ignores his fellow human being's adversity by believing that he cannot share anything with him because he doesn't own much himself.... He shall also share the little he has with him and it will not cause him any harm, for if he is motivated by love he will be richly rewarded.... since the measure he uses will be the measure he will receive from Me Myself.... A loving person, however, will not think about it first, he will also give at a loss, and his reward will be truly great in heaven.... For the more he sacrifices, the more he pleases his fellow human being, the richer he will become.... He will be permitted to receive much love and be united with Me because he has changed himself to love....

Amen

Măsura corectă a iubirii de sine.... "ca pe tine însuți...."

A face un sacrificiu în folosul semenilor voștri este adevărata iubire altruistă de aproapele.... atunci vă iubiți semenii mai mult decât pe voi înșivă. Iar dacă le oferiți același lucru care este de dorit pentru voi înșivă, atunci îi iubiți ca pe voi înșivă.... Eu nu cer decât această iubire de aproapele, adică ea trebuie practicată în mod liber consimțit, și vă va aduce binecuvântări spirituale.... Dar dacă sunteți și voi dispuși să vă sacrificați, dacă renunțați de bunăvoie pentru a putea dărui aproapelui, atunci această iubire de aproapele este mult mai valoroasă și astfel și succesul pentru suflet este mult mai mare.... O măsură de iubire de sine este acordată ființei umane pentru că este necesar pentru îndeplinirea sarcinii pământești, pentru ca ființa umană să-și mențină viața fizică, să se dăruiască ceea ce are nevoie corpul pentru a putea acoperi viața pământească.... Numai că această iubire de sine nu trebuie să depășească măsura, astfel încât ființa umană să nu se mai gândească la aproapele său.... încât să dea totul numai pentru sine, astfel iubirea este direcționată greșit.... De aceea am adăugat cuvintele: "ca pe voi înșivă...." Și astfel, omul va putea acum să aplice standardul în gândirea și în acțiunea sa.... Dacă vrea să împlinească voința Mea, trebuie să se gândească la aproapele său în același mod în care se gândește la el însuși. Și în funcție de disponibilitatea inimii de a iubi, ființei umane îi va fi acum mai ușor sau mai dificil să îndeplinească porunca Mea. Dar oricine se pune în locul aproapelui său are o inimă extrem de iubitoare și va atinge foarte ușor perfecțiunea.... Dar totul depinde de voi.... Eu v-am dat cu siguranță porunca iubirii, însă oricine nu vrea să o îndeplinească nu respectă porunca.... dar oricine are iubire în sine nu are nevoie de porunca Mea. Și numai aceasta este iubirea corectă, care devine activă de la sine, fără a fi îndemnată să o facă prin porunci. Dar persoana care este conștientizată de porunca Mea de iubire poate săvârși și fapte de iubire fără îndemn interior, stimulată inițial doar de această poruncă.... până când scânteia de iubire din el se aprinde din ce în ce mai mult și îl face fericit pe el însuși dacă este activ în iubire față de aproapele său. Dar este apreciată doar cea care are ca motiv iubirea față de semeni.... Iubiți-vă aproapele ca pe voi înșivă.... Fiecare persoană posedă iubire de sine, și pe bună dreptate, dar aceasta nu trebuie să depășească iubirea față de semenii săi, ceea ce, totuși, se întâmplă atunci când o persoană trece pe lângă greutățile lor, când crede că nu poate da nimic pentru că nu posedă el însuși prea mult.... El trebuie să împartă și puținul cu el și nu va avea de suferit din această cauză, căci dacă o face din iubire va fi răsplătit din plin...., căci Eu Însumi îi măsor așa cum el a măsurat.... Dar cel care iubește nu se gândește mai întâi la aceasta, ci dă jertfind, iar răsplata lui va fi cu adevărat mare în Ceruri.... Căci el va fi întotdeauna mai bogat cu cât se va sacrifica mai mult, cu cât își va face mai fericiți semenii.... I se va permite să primească multă iubire și să se unească cu Mine, pentru că s-a transformat pe sine în iubire....

Amin