• Back

The souls’ purification process in the beyond....

The departed soul's purification process in the beyond starts immediately after the decease of the body but in accordance with the soul's will. Spiritually completely dark souls experience the darkness as agony, and this right from the start of the process, because it is intended to contribute towards the change of the soul's will. Although the duration of this varies, it is always the principle of the purification process. God's love constantly gives the soul the opportunity to change its will, but in the beyond it does not always recognise these methods as the working of God's love, and yet they can soon lead to the goal providing the soul is not too obstinate. It has to purify itself completely before it can accept light, and until it can receive light it is in a state of torment, and thus the fate of an immature soul is lamentable. It can never receive too much help from people by means of loving intercession or mental instructions and advice to act with love. However, if the soul is not too obstinate it will constantly progress in its development, every torment melts the hard cover, it becomes receptive to help and will try to liberate itself, although occasionally it can take a very long time before the purification process is completed and the soul, as a recipient of light, is able to act with kindness.

But even more mature souls will still have to become more receptive to light, because the light can touch a soul at various degrees of intensity, depending on its state of perfection, which can reach an increasingly higher level. On entry into the spiritual realm the soul can already be so advanced in knowledge that it no longer needs to linger in dark surroundings, it is able to see and understand everything, it finds itself in a more or less brighter pool of light and thus is also able to work accordingly. And yet it still has to shape itself to receive more light. It still has to crystallise itself to utmost clarity and this again through loving work with needy souls, because devoted love for those unhappy souls will purify the soul and make it progressively more receptive to light, while due to its redeeming activity its own happiness intensifies at the same rate. As soon as a soul has the will to ascend it becomes diligently and untiringly active, and because of its will to help other suffering souls it constantly receives strength for its own happiness and sustained helpfulness. Always providing, of course, that it has overcome its weakness of will, that its engulfing impenetrable darkness is broken, that it is receptive to the merciful rays of light which God sends into the darkness, and that it wants to escape its dark state. Its struggle towards ascent, its torments and the darkness of its surrounding are taken into account as purifying factors, its layers dissolve, it becomes receptive to light and its ascent towards the light is assured. In accordance with the soul's own will God's continuous help enables it to ascend until, penetrated by light, it can work in the spiritual kingdom as is its destiny....

Amen

Procesul de purificare a sufletelor în lumea de dincolo....

Procesul de purificare a unui suflet plecat în lumea de dincolo începe imediat după trecerea în neființă a trupului, dar în funcție de voința sufletului. Sufletele care se află încă în întuneric spiritual complet, simt întunericul ca pe un mare chin, iar aceste chinuri sunt deja începutul procesului, deoarece ele au menirea de a contribui la schimbarea voinței sufletului, ceea ce, într-adevăr, necesită din nou și perioade diferite de timp, dar este întotdeauna principiul procesului de purificare. Iubirea lui Dumnezeu îi oferă în mod constant posibilitatea de a-și schimba voința, însă mijloacele pentru a face acest lucru nu sunt adesea recunoscute de sufletul din lumea de dincolo ca fiind lucrarea iubirii lui Dumnezeu, și totuși ele pot duce la atingerea scopului într-un timp scurt dacă sufletul nu este prea rezistent. El trebuie să se purifice complet înainte de a fi permeabil la lumină și, prin urmare, starea sa până la primirea luminii va fi și ea o stare de chin, iar soarta sufletelor imature este de aceea regretabilă, astfel încât nu i se poate aduce suficient ajutor din partea omului prin mijlocirea iubirii sau prin instrucție mentală și îndemnul la activitate iubitoare. Dar dacă sufletul nu este complet împietrit, el va progresa constant în sus în dezvoltarea sa, fiecare chin va topi învelișul dur, va fi accesibil la ajutor și va încerca să se elibereze, chiar dacă uneori durează foarte mult timp până când procesul de purificare se va încheia și sufletul va putea lucra ca receptor de lumină în iubire. Dar chiar și sufletele deja mai mature trebuie să se facă încă complet permeabile la lumină, căci lumina poate atinge un suflet în diferite intensități, în funcție de starea sa de perfecțiune, care poate atinge un grad tot mai înalt. Sufletul poate fi deja atât de departe în cunoaștere la intrarea sa în împărăția spirituală, încât nu mai are nevoie să locuiască în medii întunecate, poate recunoaște și înțelege totul, se află într-un cerc de lumină mai slab sau mai puternic și poate fi și el însuși activ în consecință. Și totuși, trebuie totuși să se modeleze pentru a primi o lumină mai puternică. De asemenea, mai trebuie încă să se cristalizeze până la cea mai mare claritate, și aceasta, din nou, prin lucrarea în dragoste pentru sufletele care au nevoie de ajutor, căci dragostea de sacrificiu față de aceste suflete nefericite purifică sufletul și îl face tot mai receptiv la lumină, iar în aceeași măsură crește și propria sa fericire în legătură cu activitatea sa răscumpărătoare. De îndată ce un suflet are voința de a se înălța, el se străduiește cu nerăbdare și este în permanență activ, deoarece prin voința sa de a ajuta alte suflete suferinde primește și el, din nou și din nou, o putere care îl face fericit și activ cu sârguință. Totuși, acest lucru presupune întotdeauna că s-a ridicat din slăbiciunea voinței sale, că întunericul impenetrabil din jurul său este frânt, că este accesibil la razele de lumină pe care iubirea milostivă a lui Dumnezeu le trimite în întuneric și că vrea să scape de starea sa întunecată. Lupta lui pentru a se înălța, chinurile și întunericul din jur îi sunt creditate ca factori de purificare, acoperământul lui se dizolvă, devine permeabil la lumină, iar acum ascensiunea lui spre înălțime, spre lumină, este garantată, căci dacă voința lui proprie a hotărât, Dumnezeu îl va ajuta constant să se înalțe până când va putea lucra în împărăția spirituală pătruns de lumină, așa cum este destinul lui....

Amin