• Zurück

Wo kam das Böse her?....

Es kann aber nicht geleugnet werden, daß der Mensch das Böse in sich hat, denn er befindet sich noch nicht in der gerechten Ordnung, er steht noch außerhalb von Mir, und er muß erst wieder in die Ordnung von Ewigkeit eingetreten sein, um dann als vollkommen auch alles Böse von sich abgestoßen zu haben, um wieder ein göttliches Wesen zu sein.... Mein Ebenbild. Es kann aber wiederum nicht gesagt werden, daß bei der Geburt eines Menschen von Mir aus das Böse in ihn gelegt wird, denn das entspricht nicht der Wahrheit, sondern: Die Seele, die den menschlichen Körper nun belebt, ist eine Zusammenballung unreifer Partikelchen, die alle noch nicht in der gerechten Ordnung sich bewegen und in diese Ordnung während ihres Erdendaseins eingehen müssen.... Sie befindet sich noch im Abstand von Mir, wenn sie die Verkörperung als Mensch antritt, und sie soll sich mit Mir vereinen. Der freie Wille soll wieder die Vereinigung mit Mir anstreben, die der Urgeist einst besaß, er soll sich von allen negativen Gedanken frei machen, und er wird auch nur positive Gedanken in sich aufkommen lassen, je mehr der Mensch Mir zustrebt und sich mit Mir wieder zu vereinen sucht. Dann drängt er alles Böse aus sich heraus, er sucht die Ordnung einzuhalten, er findet in allem das "gerechte Maß".... Er ist wieder gut, wie er war im Anbeginn. Das Böse ist nur außerhalb des Göttlichen, es ist die "Gott-Widersetzlichkeit".... Ich aber kann nicht Mir Selbst-widersetzlich sein.... Mein Urwesen ist Liebe. Ich kann immer nur geben und beglücken, Ich kann aber nicht das Wesen zwingen, anzunehmen, was Ich ihm schenke.... Es muß auch zurückweisen können, weil es den freien Willen hat. Sowie es aber Meine Liebe zurückweiset, widersetzet es sich Mir und stellt sich außerhalb Meines Liebestromkreises. Und dann verkehrt sich das Positive in das Negative.... Und es tritt nun für das Wesen der Zustand ein, wo es in verkehrtes Wollen und Denken gerät und sich stets weiter von Mir entfernt.... Der Rückführungsprozeß verringert langsam die weite Entfernung, aber solange das Wesen noch nicht die letzte Annäherung an Mich im freien Willen gesucht und gefunden hat, sind auch verkehrte Gedanken in ihm, die.... weil wider Mich gerichtet.... also böse sind und während des Mensch-Seins gewandelt werden sollen in das Gegenteil. Und wenn der Mensch die Vereinigung sucht mit Mir im freien Willen, dann wehrt er sich gegen jeden verkehrten Gedanken, er sucht und will nur das Gute, das Göttliche.... er will wieder werden, was er war im Anbeginn.... Mein Ebenbild, Mein Kind, das mit Mir verbunden ist und bleiben wird bis in alle Ewigkeit....

Amen

De unde a apărut răul?....

Dar nu se poate nega că ființa umană are răul în sine, căci ea nu este încă în ordinea dreaptă, ea se află încă în afara Mea, și trebuie mai întâi să fi intrat din nou în ordinea veșniciei pentru ca apoi, fiind perfectă, să fi respins și ea tot răul din sine pentru a fi din nou o ființă divină.... Imaginea Mea. Dar iarăși nu se poate spune că la nașterea unei ființe umane răul este pus în el de la Mine, pentru că acest lucru nu corespunde adevărului, ci: Sufletul care animă acum trupul uman este un conglomerat de particule imature, care nu se mișcă încă toate în ordinea cea dreaptă și care trebuie să intre în această ordine în timpul existenței sale pământești.... El se află încă la distanță de Mine atunci când se întrupează ca ființă umană și se va uni cu Mine. Liberul arbitru ar trebui să se străduiască pentru unirea din nou cu Mine, pe care spiritul primordial a avut-o cândva, ar trebui să se elibereze de toate gândurile negative și, de asemenea, va permite doar gândurilor pozitive să apară în el, cu cât ființa umană se străduiește mai mult să se îndrepte spre Mine și caută să se unească din nou cu Mine. Atunci el va alunga tot răul din el însuși, va încerca să mențină ordinea, va găsi "justa măsură".... în toate. El este din nou bun, așa cum a fost la început. Răul este doar în afara divinului, este "împotrivirea față de Dumnezeu".... Dar Eu nu pot fi contradictoriu cu Mine Însumi.... Natura Mea primordială este iubirea. Eu nu pot decât să dau și să fac fericit, dar nu pot obliga ființa să accepte ceea ce îi dau.... De asemenea ea trebuie să fie capabilă să respingă pentru că are liberul arbitru. Dar de îndată ce respinge iubirea Mea, se opune Mie și se plasează în afara cercului Meu de iubire. Și atunci pozitivul se transformă în negativ.... Și acum apare starea pentru ființă în care intră într-o voință și gândire greșită și se va îndepărta tot mai mult de Mine.... Procesul de întoarcere reduce încet-încet marea distanță, dar atâta timp cât ființa nu a căutat și nu a găsit încă ultima apropiere de Mine în voință liberă, există în ea și gânduri greșite care.... pentru că sunt îndreptate împotriva Mea.... astfel sunt rele și vor fi schimbate în opusul lor pe parcursul existenței ființei umane. Iar atunci când ființa umană caută unificarea cu Mine din propria voință liberă, ea se împotrivește oricărui gând greșit, ea caută și dorește doar binele, divinul.... ea vrea să redevină ceea ce a fost la început.... imaginea Mea, copilul Meu, care este și va rămâne unit cu Mine pentru eternitate...

Amin