• Înapoi

De unde a apărut răul?....

Dar nu se poate nega că ființa umană are răul în sine, căci ea nu este încă în ordinea dreaptă, ea se află încă în afara Mea, și trebuie mai întâi să fi intrat din nou în ordinea veșniciei pentru ca apoi, fiind perfectă, să fi respins și ea tot răul din sine pentru a fi din nou o ființă divină.... Imaginea Mea. Dar iarăși nu se poate spune că la nașterea unei ființe umane răul este pus în el de la Mine, pentru că acest lucru nu corespunde adevărului, ci: Sufletul care animă acum trupul uman este un conglomerat de particule imature, care nu se mișcă încă toate în ordinea cea dreaptă și care trebuie să intre în această ordine în timpul existenței sale pământești.... El se află încă la distanță de Mine atunci când se întrupează ca ființă umană și se va uni cu Mine. Liberul arbitru ar trebui să se străduiască pentru unirea din nou cu Mine, pe care spiritul primordial a avut-o cândva, ar trebui să se elibereze de toate gândurile negative și, de asemenea, va permite doar gândurilor pozitive să apară în el, cu cât ființa umană se străduiește mai mult să se îndrepte spre Mine și caută să se unească din nou cu Mine. Atunci el va alunga tot răul din el însuși, va încerca să mențină ordinea, va găsi "justa măsură".... în toate. El este din nou bun, așa cum a fost la început. Răul este doar în afara divinului, este "împotrivirea față de Dumnezeu".... Dar Eu nu pot fi contradictoriu cu Mine Însumi.... Natura Mea primordială este iubirea. Eu nu pot decât să dau și să fac fericit, dar nu pot obliga ființa să accepte ceea ce îi dau.... De asemenea ea trebuie să fie capabilă să respingă pentru că are liberul arbitru. Dar de îndată ce respinge iubirea Mea, se opune Mie și se plasează în afara cercului Meu de iubire. Și atunci pozitivul se transformă în negativ.... Și acum apare starea pentru ființă în care intră într-o voință și gândire greșită și se va îndepărta tot mai mult de Mine.... Procesul de întoarcere reduce încet-încet marea distanță, dar atâta timp cât ființa nu a căutat și nu a găsit încă ultima apropiere de Mine în voință liberă, există în ea și gânduri greșite care.... pentru că sunt îndreptate împotriva Mea.... astfel sunt rele și vor fi schimbate în opusul lor pe parcursul existenței ființei umane. Iar atunci când ființa umană caută unificarea cu Mine din propria voință liberă, ea se împotrivește oricărui gând greșit, ea caută și dorește doar binele, divinul.... ea vrea să redevină ceea ce a fost la început.... imaginea Mea, copilul Meu, care este și va rămâne unit cu Mine pentru eternitate...

Amin

악은 어디로부터 왔는가?

사람 안에 악이 있다는 것을 부인할 수 없다. 왜냐면 그가 올바른 질서 안에 아직 거하고 있지 않기 때문이다. 그는 아직 내 밖에 있다. 그가 온전한 존재로써 모든 악을 자신으로부터 버리기 위해 그가 내 형상인 신적인 존재가 다시 되기 위해 그는 먼저 다시 영원한 질서 안으로 들어서야만 한다. 내가 사람이 태어날 때 그 안에 악을 넣어주었다고 말할 수 없다.

왜냐면 이는 진리에 합당하지 않고 사람의 육체에게 생명을 부여하는 혼은 성숙하지 못한 입자들이 모인 것이고 이 땅에 존재하는 동안 이런 질서 안으로 들어가야만 하기 때문이다. 혼이 인간으로 육신을 입을 때 혼은 아직 나로부터 떨어져 있다. 혼은 나와 하나가 되야 한다. 혼은 자유의지로 원래의 영이 한때 가졌던 다시 나와 하나가 된 상태에 도달하길 추구해야 한다.

그는 부정적인 생각으로부터 자신을 자유롭게 만들어야 한다. 그가 나를 추구하면 할수록 나와 다시 하나가 되길 구하면 구할수록 그는 단지 긍정적인 생각이 자신 안에서 솟아나게 할 것이다. 그러면 그는 자원해 모든 악한 것을 물리칠 것이다. 그는 질서를 지키려고 할 것이다.

그는 모든 것에서 올바른 정도를 알 것이다. 그는 그가 원래 그랬던 것처럼 다시 선할 것이다. 악은 단지 신적인 것의 밖에 있는 것이다. 악은 하나님을 대적하는 것이다. 그러나 나는 나 자신이 모순될 수 없다. 내 원래 성품은 사랑이다. 나는 항상 단지 베풀고 행복하게 할 수 있다.

그러나 나는 내가 그에게 선물하는 것을 영접하게 존재에게 강요할 수 없다. 존재는 자유의지를 가지고 있기 때문에 존재는 거부할 수 있어야만 한다. 그러나 존재가 내 사랑을 거부하면, 존재가 스스로 나를 대적하고 자신을 내 사랑의 흐름에 영역 밖에 둔다. 그러면 긍정적인 것이 부정적인 것으로 바뀐다.

이제 존재는 잘못되게 원하고 생각하는 상태에 처하고 항상 나로부터 더 멀어진다. 귀환의 과정이 멀리 떨어진 간격을 서서히 줄어들게 한다. 그러나 존재가 아직 자유의지로 나에게 가까이 다가오길 구하지 않고 찾지 못한 동안에는 그가 나를 대적하기 때문에 악하고 잘못 된 생각 가운데 있고 인간으로 존재하는 동안에 이를 반대로 바꿔야 한다.

사람이 자유의지로 나와 하나가 되길 구하면, 그는 모든 잘못 된 생각에 저항한다. 그는 단지 선한 것을 신적인 것을 구하고 원한다. 그는 그가 원래 그랬던 것처럼 다시 내 형상이요, 내 자녀로서 나와 연결되고 모든 영원에 영원까지 연결되어 머물길 원한다.

아멘