• Înapoi

Calea de întoarcere la Dumnezeu....

Întotdeauna vin în întâmpinarea voastră atunci când urmați calea spre Mine. Credeți-Mă că Eu Însumi găsesc puțin reconfortantă distanța voastră față de Mine, chiar dacă voi, oamenii, nu vă puteți imagina conceptul de suferință din partea Mea, dar Eu tânjesc după dragostea voastră și, atâta timp cât vă țineți separați de Mine, și Mie Îmi lipsește această dragoste. Prin urmare, va fi de înțeles și pentru voi că vă urmăresc toți pașii, că văd când îi îndreptați spre Mine și că apoi vin și Eu în întâmpinarea voastră pentru a vă scurta drumul de întoarcere, astfel încât să ajungeți mai repede la scopul vostru. Cu toate acestea, trebuie să Mă opresc cu pașii Mei când și ai voștri se opresc, când vă răzgândiți din nou sau priviți înapoi spre zona pe care vreți să o părăsiți. Nu vreau să vă influențez în nici un fel liberul vostru arbitru, pot cu siguranță să vă atrag, ceea ce fac până la urmă, dar nu vă pot forța, pentru că întoarcerea voastră la Mine trebuie să fie și să rămână un act de voință complet liber. Dar ar trebui să știți și să credeți că niciun gând al vostru care Mi se adresează Mie nu se va pierde sau nu-și va atinge scopul. Și fiecare gând de acest fel față de Mine va fi, de asemenea, judecat ca fiind liber arbitru și răsplătit de Mine în consecință, pentru că Eu stau în permanență aproape de voi și fac totul pentru a vă întoarce mereu privirea spre Mine. Nu știți cât de infinit de profundă este iubirea Mea pentru voi, creațiile Mele vii, nu știți că această iubire nu are niciodată decât o dorință pentru voi și că, de aceea, nu dau uitării niciuna dintre creațiile Mele vii, chiar dacă se îndepărtează de Mine de bunăvoie.... Chiar și atunci, iubirea Mea se aplică și caută să aibă acces la el, dar cu atât mai mult la un copil care este și vrea să rămână al Meu, care își întoarce mereu și mereu privirea pentru că este stârnit și atras din toate părțile?. Dar Eu cunosc gândurile inimii, știu că dragostea sa este destinată Mie și că este prea slab pentru a se apăra de tentațiile de tot felul. Pentru că acesta își va găsi întotdeauna drumul înapoi spre Mine cu siguranță, va rămâne pe calea spre Mine și nu se va abate de la ea, pentru că dorința inimii este doar pentru Mine. Calea spre Mine urcă abrupt, este dificilă.... nu este acceptabil să o fac mai ușoară, să o combin cu ispite, pentru că această cale trebuie urmată din dragoste pură pentru Mine, nu de dragul altor avantaje.... care este întotdeauna doar o intenție ostilă de a atrage oamenii pe alte căi care duc departe de Mine. Acesta este motivul pentru care veți obosi adesea de călătoria ascendentă și totuși veți privi cu nostalgie înapoi spre lumea pe care doriți să o părăsiți. Și o permit, dar numai de dragul vostru, pentru că orice ascensiune care se face în mod voluntar are cel mai glorios succes.... Eu vin la el și el se apropie tot mai mult de Mine, iar prin prezența Mea, ființa umană simte atunci fericirea care o compensează pentru tot ceea ce a renunțat de dragul Meu. Și această prezență va fi scopul pe care îl veți urmări cu toată voința voastră, nu vă veți odihni până nu Mă veți fi atins, dar cu siguranță vă voi scurta drumul venind în întâmpinarea voastră.... Astfel, nu veți mai fi despărțiți de Mine pentru mult timp, atâta timp cât tânjiți după prezența Mea și continuați neclintit pe calea pe care ați luat-o..... chiar dacă uneori vă este greu, pentru că nu vedeți un succes vizibil, pentru că aveți impresia că nu ați făcut nici un pas înainte.... Dacă ați putea privi înapoi în adâncuri, atunci ați trece cu vederea și marile distanțe pe care le-ați parcurs deja și ați lua cu plăcere ultima porțiune scurtă de drum care vă mai desparte de Mine. Dar puteți fi siguri că vă voi împiedica să cădeți înapoi în adâncurile Pământului. Vă țin în mod invizibil, dar continui să vă trag în sus, la urma urmei, inima Mea se bucură că un copil se întoarce în casa Tatălui, iar Eu îl voi ajuta cu adevărat pe acest ultim drum scurt până acolo și voi merge în mod invizibil alături de el până când Mă va vedea pe Mine Însumi la țel și brațele Mele vor putea îmbrățișa copilul care s-a întors acasă la Tatăl de la Care și-a luat cândva originea....

Amin

El camino del regreso a Dios

Siempre que os pongáis en camino a Mí, Yo vengo a vuestro encuentro. Creedme que a Mí mismo vuestra distancia de Mí me da poca gracia - aunque ahí no debéis tener la impresión como si Yo sufriera por eso; sino sí, añoro vuestro amor... y mientras todavía os mantengáis alejados de Mí, lo echo de menos. Por eso también comprenderéis que sigo a todos vuestros pasos... que veo cuando los dirigís a Mí... y que entonces también vengo a vuestro encuentro para acortar para vosotros el camino del regreso... para que lleguéis más pronto a vuestra meta.

Aun así cuando se paran vuestros pasos también Yo tengo que pararme... cuando vosotros cambiáis de parecer o cuando echáis una mirada al dominio que queréis dejar atrás. De ninguna manera quiero interferir en vuestra libre voluntad. Aunque, sí, puedo seduciros –lo que también hago– pero no puedo obligaros porque vuestro regreso a Mí siempre debe ser un acto de vuestra propia voluntad absolutamente libre.

Pero que sepáis que ni un solo pensamiento que habéis dirigido a Mí se esfuma o no llega a su meta. Cada uno de tales pensamientos está valorado como un gesto de libre voluntad y lo recompenso correspondientemente, manteniéndome siempre en vuestra cercanía y haciendo todo para que cada vez de nuevo dirijáis vuestras miradas hacia Mí.

No tenéis idea de lo infinitamente profundo que es mi Amor a vosotros, criaturas Mías... pues no sabéis la nostalgia que este Amor tiene de vosotros... y que por este Amor Yo no descarto ni una sola de mis criaturas, aunque esta se mantenga distanciada de Mí - llevada por su libre voluntad. Aun entonces dedico mi Amor a todas ellas, buscando acceso, y más aún tratándose de un “niño” que es Mío y que quiere seguir siéndolo - un niño que sólo cada vez de nuevo dirige sus miradas hacia los lados porque desde allí lo inducen. Yo sé el curso de pensamientos de su corazón, sé que su amor está dirigido a Mí y que sólo es demasiado débil para defenderse contra toda clase de tentaciones. Pero siempre de nuevo, con toda seguridad, reencuentra el camino a Mí, queda en él y ya no se apartará porque el deseo de su corazón está dirigido únicamente a Mí.

El camino hacia Mí es muy inclinado y pesado, porque no puede ser que Yo lo hiciera fácil y lo combinara con atracciones, dado que hay que seguirlo por puro amor a Mí, y no por otras ventajas... pues cualquier “ventaja” siempre es una empresa enemiga para seducir a los hombres para que vayan por otros caminos que los alejan mucho de Mí. Por eso en vuestra senda hacia las Alturas frecuentemente os cansaréis y echaréis una mirada apenada al mundo al que queréis abandonar. Y Yo os lo consiento, pero únicamente por vuestra propia causa, porque cada subida que lográis tras vuestra libre voluntad os producirá éxitos maravillosos.

Yo me acerco cada vez más al hombre, y él se acerca cada vez más a Mí; y mi presencia causa al hombre una bienaventuranza que le recompensa por todo lo que había renunciado por Mí. Y esta presencia debe ser el objetivo que perseguís con toda fuerza de vuestra voluntad, ¡y que no os paréis antes de haber llegado a Mí! Además, os acorto el camino, dado que vengo a vuestro encuentro.

Si tan sólo anheláis mi presencia y con firmeza continuáis el camino que habéis tomado –aunque a veces os cueste porque no veis un éxito palpable y por eso creéis aún no haber hecho paso alguno hacia lo Alto– entonces ya no estaréis mucho tiempo separados de Mí. Si pudierais considerar las profundidades del pasado, abarcaríais de una ojeada las grandes distancias que ya habéis recorrido y, encantados, os lanzaríais al último trayecto que todavía os separa de Mí.

Pero podéis estar seguros que Yo evito todo que podría causar una recaída de vosotros a las profundidades. Os sujeto invisiblemente, pero os atraigo continuamente hacia las Alturas, dado que mi Corazón goza del regreso de un “niño” a la Casa paternal... Pues consta que en este trayecto corto que le queda, le ayudo para llegar allí, y lo acompañaré invisiblemente hasta que llegue a la meta.

Una vez allí, el “niño” me verá y mis Brazos podrán abrazarlo... pues ha regresado al Padre, del Cual cierta vez había tomado su origen.

Amén.