• Înapoi

"Fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru este desăvârșit...."

Vi s-a acordat un timp pentru răscumpărare, iar acest timp este pe deplin suficient pentru a deveni liberi și a intra în împărăția luminii după moartea trupului vostru, dacă îl folosiți în mod corect și vă folosiți de toate binecuvântările care vă sunt puse la dispoziție în acest timp. Pentru că, într-adevăr, nu cer nimic imposibil de la voi, iar cuvintele Mele "Fiți perfecți așa cum Tatăl vostru din ceruri este perfect" nu ar avea nicio justificare dacă ar fi dificil sau imposibil de atins perfecțiunea pe Pământ. Dar pentru aceasta este necesar un singur lucru: voința ta de a atinge scopul pentru care locuiești pe Pământ..... Voința ta este liberă și numai aceasta determină gradul de maturitate pe care sufletul tău l-a atins la sfârșitul vieții pământești. În liberul arbitru trebuie să te folosești de binecuvântările care, deși sunt la dispoziția ta nelimitat, nu exercită nici o constrângere asupra ta, ci rămân pur și simplu ineficiente dacă nu sunt acceptate cu bucurie și recunoștință. Acest aflux de har este deci deschis tuturor oamenilor.... Astfel, toți oamenii pot atinge perfecțiunea pe Pământ. Astfel, nici o ființă umană nu este dezavantajată în comparație cu alta, nici o ființă umană nu beneficiază în mod preferențial de o măsură mai mare de har. Dar o persoană poate într-adevăr să ridice marea comoară a harului, în timp ce cealaltă o lasă neobservată și trece pe lângă ea.... Iar acceptarea și folosirea harului nu depinde de soarta persoanei, de situația ei în viață sau de sfera de activitate pământească, pentru că fiecare persoană are posibilitatea de a accepta harul nelimitat, pentru că aceasta este doar o chestiune de suflet, o chestiune de voință liberă, pentru că nici o putere pământească sau condiții de viață pământești nu sunt capabile să forțeze o persoană să se lipsească de bunurile spirituale dacă doar voința persoanei este dispusă să Mă contacteze mental și apoi apelează la Mine pentru har și putere. Căci aceasta îi vine de la Mine, cu excluderea obstacolelor pământești. Acestea sunt bunuri care se transmit sufletului și pe care fiecare persoană le poate primi în aceeași măsură. Depinde doar de ce parte își îndreaptă voința ființa umană și nu va fi forțată de nici o parte să își îndrepte voința în această direcție. La începutul întruchipării sale ca ființă umană, sufletul este într-adevăr închis în învelișuri dense care împiedică pătrunderea luminii, dar o mică scânteie strălucește totuși din interior, care îl influențează să gândească și să vrea bine..... Dacă se supune acestei influențe blânde, va deveni întotdeauna mai strălucitoare din interior; dacă o ignoră, atunci a respins deja un har, căci tocmai la începutul întrupării sale spiritele protectoare îi sunt alături, indiferent de situația în care se află ființa umană în viață. Nici ele nu folosesc constrângerea, dar ființa umană se poate îndrepta spre bine, deoarece aceste spirite protectoare împiedică influența malefică să facă voința lipsită de libertate. Și de îndată ce ființa umană este capabilă să gândească pentru sine, are în ea capacitatea de a distinge între bine și rău, deoarece efectele acțiunilor bune sau rele ale semenilor o afectează la fel de mult. Și chiar dacă ar fi forțat de circumstanțele exterioare să acționeze rău, voința lăuntrică poate rezista la aceasta.... iar această voință modelează astfel ființa umană. Dar o voință bună acceptă întotdeauna harurile, iar acestea curg cu adevărat spre ea fără restricții. De aceea, fiecare suflet are posibilitatea de a se dezbrăca complet de carapacea sa în timpul de care dispune. Ea poate deveni perfectă, pentru că orice slăbiciune poate fi compensată de har, dacă ființa umană este dispusă să folosească comoara harului de care dispune, pentru că Iisus Hristos a dobândit-o prin moartea Sa pe cruce, și nici o ființă umană nu trebuie să rămână slabă, nici o ființă umană nu mai este fără speranță la mila adversarului Meu..... Fiecare persoană poate deveni binecuvântată prin har.... El trebuie doar să-și îndrepte voința liberă spre Răscumpărătorul divin; atâta timp cât în el este încă întuneric, deci nu are nici un fel de cunoaștere sau realizare, el trebuie să urmeze impulsul micii scântei spirituale din el însuși care îl îndeamnă să vrea și să acționeze bine. Atunci se va folosi de primul mare dar al harului și tot atunci se va deschide mereu la influxul harului, care nu se va epuiza niciodată atâta timp cât ființa umană trăiește pe Pământ, dar care are nevoie mereu de liberul arbitru pentru a putea deveni eficient, dar care garantează apoi și atingerea scopului de a deveni perfect.

Amin

"Werdet vollkommen, wie euer Vater vollkommen ist...."

Es ist euch eine Zeit zugebilligt worden zur Erlösung, und diese Zeit genügt vollauf, daß ihr frei werden und nach dem Tode eures Leibes das Lichtreich betreten könnet, wenn ihr sie nur recht ausnützet und alle Gnaden in Anspruch nehmet, die in dieser Zeit euch zur Verfügung stehen. Denn Ich verlange wahrlich nichts Unmögliches von euch, und Meine Worte "Werdet vollkommen, wie euer Vater im Himmel vollkommen ist" würden keine Berechtigung haben, wenn es schwer oder unmöglich wäre, die Vollkommenheit auf Erden zu erreichen. Doch eines ist dazu erforderlich: euer Wille, das Ziel zu erreichen, zwecks dessen ihr auf Erden weilet.... Euer Wille ist frei, und dieser allein bestimmt den Reifegrad, den eure Seele am Ende des Erdenlebens erlangt hat. Im freien Willen müsset ihr die Gnaden nützen, die euch zwar unbegrenzt zur Verfügung stehen, die aber keinerlei Zwang auf euch ausüben, sondern einfach unwirksam bleiben, wenn sie nicht gern und dankbar angenommen werden. Dieser Gnadenzustrom also steht allen Menschen offen.... also können alle Menschen zur Vollkommenheit auf Erden gelangen. Und so ist auch kein Mensch dem anderen gegenüber im Nachteil, keinem Menschen wird bevorzugt ein größeres Maß von Gnaden zugeleitet. Aber es kann wohl der eine den großen Gnadenschatz heben, während der andere ihn unbeachtet lässet und daran vorübergeht.... Und das Annehmen und Nützen der Gnaden ist nicht von dem Schicksal des Menschen abhängig, von seiner Lebenslage oder dem irdischen Wirkungskreis, denn die Möglichkeit, Gnaden unbegrenzt entgegenzunehmen, hat jeder Mensch, weil dies lediglich Sache der Seele ist, eine Angelegenheit des freien Willens, weil keine irdische Macht oder keine irdischen Lebensverhältnisse einen Menschen zu zwingen vermögen, geistige Güter zu entbehren, wenn nur der Wille des Menschen bereit ist, sich gedanklich mit Mir in Verbindung zu setzen, und er Mich nun bittet um Gnade und Kraft. Denn diese geht ihm von Mir aus zu unter Ausschaltung irdischer Hindernisse. Es sind Güter, welche der Seele vermittelt werden und die jeder Mensch im gleichen Maß empfangen kann. Es geht lediglich darum, nach welcher Seite der Mensch seinen Willen richtet, und zu dieser Richtung seines Willens wird er von keiner Seite gezwungen. Die Seele ist bei Beginn ihrer Verkörperung als Mensch wohl von dichten Hüllen umschlossen, die ihr das Eindringen des Lichtes verwehren, aber ein kleines Fünkchen leuchtet ihr doch von innen, das sie beeinflußt, gut zu denken und zu wollen.... Kommt sie nun diesem leisen Einfluß nach, so wird es stets heller von innen; beachtet sie ihn nicht, dann also hat sie schon eine Gnade zurückgewiesen, denn gerade zu Beginn ihrer Verkörperung stehen ihr Schutzgeister zur Seite, ganz gleich, in welcher Lebenslage sich der Mensch befindet. Zwang wird auch von ihnen nicht angewendet, doch es kann der Mensch sich dem Guten zuwenden, weil diese Schutzgeister es verhindern, daß böser Einfluß den Willen unfrei macht. Und sowie der Mensch selbst denken kann, hat er auch selbst in sich das Unterscheidungsvermögen für Gut und Böse, weil die Auswirkungen von gutem oder schlechtem Handeln der Mitmenschen ihn selbst genauso berühren. Und selbst wenn er durch äußere Verhältnisse gezwungen wäre zu schlechtem Handeln, kann sich der innerste Wille dagegensträuben.... und dieser Wille also formt den Menschen. Ein guter Wille aber nimmt stets Gnaden an, und diese gehen ihm wahrlich unbeschränkt zu. Darum also hat jede Seele die Möglichkeit, in der ihr zur Verfügung stehenden Zeit restlos ihre Hüllen abzustoßen. Sie kann vollkommen werden, denn jegliche Schwäche kann ausgeglichen werden durch Gnaden, wenn der Mensch nur bereit ist zur Auswertung des ihm zur Verfügung stehenden Gnadenschatzes, denn diesen hat Jesus Christus erworben durch Seinen Tod am Kreuz, und es braucht kein Mensch schwach zu bleiben, es ist kein Mensch mehr rettungslos Meinem Gegner preisgegeben.... es kann ein jeder Mensch aus Gnaden selig werden.... Er muß nur seinen freien Willen dem göttlichen Erlöser zuwenden; er muß, solange es noch in ihm dunkel ist, er also keinerlei Wissen oder Erkenntnis besitzet, der Anregung des Geistesfünkchens in sich nachkommen, das ihn drängt zu gutem Wollen und Handeln. Dann nützet er die erste große Gnadengabe, und dann wird er sich auch stets öffnen für den Gnadenzustrom, der auch niemals versiegen wird, solange der Mensch auf Erden weilet, der aber immer den freien Willen erfordert, um nun auch wirksam werden zu können, dann aber auch das Erreichen des Zieles, vollkommen zu werden, garantiert.

Amen