• Înapoi

Odată cu moartea de pe cruce a început o perioadă de răscumpărare....

Cu moartea Mea pe cruce s-a încheiat o perioadă de răscumpărare în sens spiritual.... S-a pus capăt unei stări până atunci fără speranță, căci intrarea în împărăția luminii fusese imposibilă până la răstignirea Mea, iar sufletele oamenilor, cu cea mai bună voință din lume, nu au atins decât un anumit grad de purificare; totuși, veșnicia nu ar fi fost suficientă pentru a eradica complet păcatul fostei răzvrătiri împotriva Mea.... Și astfel, povara acestei vinovății a păcatului i-a forțat și mai mult sub controlul adversarului Meu, astfel încât sufletele chinuite, dându-și seama de adversitatea lor, au strigat după un Mântuitor. Dar din momentul în care Mi-am dat viața pentru marea vină a păcatului oamenilor, puterea adversarului Meu a fost frântă și astfel a început un nou timp.... Primele suflete complet răscumpărate au putut să-și părăsească locuința lor anterioară și să intre prin porțile beatitudinii pe care Eu le deschisesem.... Această posibilitate rămâne, din nou și din nou sufletele se pot elibera de sub controlul său, din nou și din nou sufletele se eliberează de orice sclavie și, de fapt, o perioadă de "răscumpărare" abia a început, deși dezvoltarea creatoare și viața pe Pământ au fost, de asemenea, necesare pentru răscumpărarea completă și din nou și din nou mai întâi trebuie să creeze condițiile prealabile care apoi au ca rezultat și întoarcerea completă la Mine. Și astfel este cu siguranță posibil să vorbim de un nou timp de la îndeplinirea actului Meu de Mântuire, căci numai de atunci sufletele au putut primi beatitudinea eternă în care li s-a permis cândva să trăiască în lumină și putere.... Cu toate acestea, oamenii nu sunt conștienți de faptul că pot realiza cele mai frumoase lucruri tocmai pentru că Eu Însumi am murit pentru ei pe cruce, pentru a construi o punte de trecere de la împărăția întunericului la împărăția luminii.... Ei nu sunt conștienți de faptul că, dacă nu Mă recunosc pe Mine și actul Meu de Mântuire, se predau de bună voie din nou puterii adversarului Meu.... că nu se pot aștepta la o altă soartă decât cea care a fost acordată sufletelor oamenilor înainte de răstignirea Mea: Robie și întuneric, slăbiciune și chin, care fac parte dintre cei nerăscumpărați asupra cărora adversarul Meu are încă putere. Mântuitorul a venit la oameni de Sus și a fost recunoscut doar de câțiva.... Dar lucrarea de răscumpărare a fost împlinită.... poarta de intrare în împărăția luminii a fost deschisă și, prin urmare, o perioadă de răscumpărare a început odată cu răstignirea Mea, chiar dacă Pământul ca atare nu a arătat niciun fenomen deosebit de sfârșit.... Pentru că starea fără speranță de atunci putea fi schimbată acum prin recunoașterea lui Iisus Hristos și a actului de mântuire, prin întoarcerea conștientă la El, prin acceptarea jertfei de iubire și prin aceasta răscumpărarea vinovăției păcatului.... Și oamenilor li s-a acordat din nou un timp în care își puteau găsi răscumpărarea completă cu bunăvoință..... Dar acum și acest timp a expirat, iar harul nemaiîntâlnit în care se aflau oamenii nu mai este și nu va mai fi folosit..... Oamenii rămân legați în lumea adversarului pentru că nu fac niciun efort pentru a se elibera și pentru că propria voință trebuie să lupte pentru această eliberare. Și astfel trebuie să se stabilească din nou o limită, trebuie să se înceapă din nou o nouă perioadă de timp în care actul de mântuire să fie mai apreciat, în care răscumpărarea să poată avea loc din nou pe scară largă, pentru că efectul actului de mântuire rămâne neschimbat dacă doar voința oamenilor permite acest efect. Dar cei care nu vor, trebuie să simtă din nou cu toată asprimea cătușele captivității lor, pentru ca într-o zi să se trezească și în aceste ființe dorința de libertate, de fericire, de lumină.... Iar adversarul Meu trebuie să fie lipsit de puterea asupra acestor ființe pe care le ține în atâta întuneric încât nici ele nu văd lumina crucii.... Și iarăși va răsări un nou timp, căci dezvoltarea ascendentă a spiritului continuă neîncetat și mereu intră pe acest Pământ noi suflete care au ocazia să se lase eliberate de Iisus Hristos.... Întotdeauna și mereu revărs harurile actului Meu de Mântuire asupra acestor suflete, și mereu aceștia se întorc la Mine ca și copii ai Mei.... Pentru că lucrarea de răscumpărare a fost realizată pentru toate ființele spirituale căzute cândva, și a fost și va fi eficientă asupra tuturor oamenilor din trecut, prezent și viitor, până când răscumpărarea va fi o dată realizată complet....

Amin

Con la morte sulla Croce cominciò un’epoca di Redenzione

Con la Mia morte sulla Croce veniva posta una fine ad un periodo di Redenzione nel senso spirituale. Veniva terminato uno stato senza speranza che durava fino ad allora, perché l’entrata nel Regno di Luce era stata impossibile fino alla Mia morte sulla Croce, e le anime degli uomini raggiungevano con la miglior volontà sempre soltanto un grado di purificazione; ma per estinguere definitivamente il peccato della ribellione di una volta contro di Me, non sarebbero bastate delle Eternità. E l’aggravio con questa colpa di peccato quindi li costringeva a rimanere sotto il potere del Mio avversario, in modo che le anime torturate consce della loro miseria, gridavano per avere un Salvatore. Sin dall’ora in cui Io ho dato la Mia vita per la grande colpa di peccato degli uomini, era però spezzato il potere del Mio avversario, e quindi cominciò un tempo nuovo. Le prime anime totalmente redente potevano abbandonare il loro luogo fino a quel tempo ed entrare nella Beatitudine attraverso le Porte che Io avevo aperto. Questa possibilità rimane esistente, si possono sempre di nuovo staccare delle anime dal suo potere, sempre di nuovo delle anime diventano libere da ogni catena, ed in Verità solo ora cominciava un periodo di “Redenzione”, benché anche lo sviluppo della Creazione e la vita sulla Terra è stato necessario per la definitiva Redenzione e che deve sempre di nuovo creare dapprima le precondizioni, che poi hanno per conseguenza anche il totale ritorno a Me. E così si può bensì parlare di un nuovo tempo sin dal compimento della Mia Opera di Redenzione, perché solo da allora poteva essere donata l’eterna Beatitudine alle anime, nella quale potevano vivere una volta nella Luce e nella Forza. Ma gli uomini non se ne rendono conto, che possono raggiungere la cosa più bella, appunto perché Io Stresso Sono morto per loro sulla Croce, per edificare un Ponte dal regno dell’oscurità nel Regno della Luce. Non si rendono conto, che loro stessi si consegnano liberamente di nuovo al potere del Mio avversario, se non riconoscono Me e la Mia Opera di Redenzione, che non hanno da aspettarsi nessun altro destino che quello che era la sorte delle anime degli uomini prima della Mia morte sulla Croce: la non-libertà e l’assenza di Luce, debolezza e tormenti, che sono parte dell’essere non liberato, su cui il Mio avversario ha ancora il potere. Ma il Salvatore veniva agli uomini dall’Alto e veniva riconosciuto solo da pochi. Ma l’Opera di Redenzione è stata compiuta, le Porte nel Regno di Luce venivano aperte, e perciò con la Mia morte sulla Croce cominciava un tratto di Redenzione, benché la Terra come tale non mostrava particolari fenomeni della fine. Perché lo stato di allora dell’assenza di speranza poteva ora venir cambiato attraverso la riconoscenza di Gesù Cristo e l’Opera di Redenzione, rivolgendosi coscientemente a Lui, attraverso l’accettazione del Sacrificio dell’Amore e con ciò l’estinzione della colpa di peccato. Ed agli uomini era di nuovo concesso un tempo, in cui potevano trovare, con buona volontà, la loro definitiva Redenzione. Ma ora è trascorso anche questo tempo, e l’inaudita Grazia nella quale stavano gli uomini, non è stata e non viene nemmeno più sfruttata. Gli uomini rimangono legati al mondo dell’avversario, perché loro stessi non fanno nulla per la loro liberazione e perché la loro volontà deve aspirare a questa liberazione. E perciò deve ora di nuovo essere posto un limite, deve di nuovo venir iniziato un nuovo tratto di tempo, in cui l’Opera di Redenzione viene valutata di più, in cui può aver di nuovo luogo una Redenzione in grande dimensione, perché l’effetto dell’Opera di Redenzione rimane immutato, se soltanto la volontà degli uomini permette questo effetto. Ma i non-volenterosi devono sentire nuovamente le catene della loro prigionia con tutta la durezza, affinché anche in questi esseri si risveglia il desiderio per la libertà, per la Beatitudine, per la Luce. Ed al Mio avversario dev’essere svincolato il potere su questi esseri, che lui tiene in una tale oscurità, che non vedono nemmeno la Luce della Croce. Ed inizierà di nuovo un nuovo tempo, perché lo sviluppo verso l’Alto dello spirituale procede inarrestabilmente, e sempre di nuovo vengono nuove anime su questa Terra, alle quali viene donata la possibilità di lasciarsi liberare da Gesù Cristo- Riverso sempre di nuovo le Grazie della Mia Opera di Redenzione su quelle anime, e sempre di nuovo tali ritornano anche sempre di nuovo a Me come figli Miei, perché l’Opera di Redenzione è stata compiuta per tutto lo spirituale una volta caduto, ed è diventata e diventa efficace in tutti gli uomini del passato, presente e futuro, finché la Redenzione si sarà svolta una volta definitivamente.

Amen