• Înapoi

Răscumpărarea din formă....

Voi ați trebuit deja să treceți prin nenumărate forme, și totuși nu sunteți răscumpărați de formă, căci sufletul vostru.... spiritualul, care trebuie să se dezvolte în sus.... este încă închis într-un înveliș material care înseamnă pentru el o cătușă, căci nu se poate înălța liber și cu inima ușoară în împărăția spirituală. Cu toate acestea, el a parcurs deja un drum infinit de lung, iar dacă voi, oamenii, ați ști cât de scurtă este încă ultima porțiune de drum și cât de aproape vă așteaptă un țel extrem de glorios, ați avea în minte doar acest țel și v-ați îndrepta spre el.... Vi se spune de nenumărate ori, dar voi credeți prea puțin și, de asemenea, nu este posibil să vi se dea amintirea timpului trecut al dezvoltării voastre, pentru că atunci ați face totul împinși de frică pentru a nu fi nevoiți să parcurgeți din nou acest drum. Trebuie să vă străduiți să ajungeți la scopul final fără nicio cunoaștere, însă vi se oferă cunoașterea acestuia sub forma unor învățături pe care, totuși, le puteți la fel de bine respinge ca și accepta, deoarece nu vi se poate oferi nicio dovadă. Doar câțiva oameni acceptă astfel de cunoștințe ca fiind adevărul, dar aceștia au un avantaj considerabil față de cei care nu cred și, prin urmare, trăiesc iresponsabil până în ziua de azi.... Căci aceștia nu au nevoie de dovezi, deoarece simt în ei înșiși acest lucru, care este adevărul, și acum trăiesc și pe Pământ în conformitate cu această cunoaștere.... Ei depășesc, ca să spunem așa, ultima formă care le adăpostește doar sufletul până la moartea trupului pentru a putea apoi intra în împărăția spirituală complet fără griji. Oamenii de pe Pământ pășesc deja aproape de granița împărăției spirituale, nu mai este un drum lung până la obiectiv, iar moartea trupului poate fi sfârșitul unei perioade de dezvoltare nesfârșite.... Dar ciclul poate, de asemenea, să înceapă din nou, ființa poate cădea de la înălțimea deja atinsă în cea mai profundă adâncime.... forma exterioară deja considerabil slăbită se poate condensa din nou și nu se pune problema unei "eliberări de formă" pentru un timp infinit de lung.... deoarece timpul de grație din ultima întrupare nu a fost folosit.... Dar care ființă umană crede acest lucru și trage consecințele de aici?.... Este o chestiune de voință pe care fiecare persoană trebuie să o decidă pentru sine; doar cunoștințele pot fi prezentate oamenilor, dar ființa umană însăși trebuie să ia o poziție în această privință fără constrângere, dacă vrea să tragă un avantaj din aceste cunoștințe.... Totuși, acest lucru îi va fi facilitat dacă nu se va împotrivi, deoarece atunci i se va aduce atât de mult material de gândire încât va fi, ca să zicem așa, îndemnat de el însuși să se gândească la dezvoltarea sa, la sarcina sa pământească și la scopul său.... Ceea ce nu caută el însuși va fi adus la el și de fiecare dată voința lui va fi influențată să se gândească la aceasta..... Doar decizia finală trebuie să fie luată de el însuși, iar acest lucru necesită o viață conștientă.... o viață în conformitate cu această cunoaștere.... depășirea ultimei forme prin dorința intimă de libertate, de lumină și de putere.... pentru Dumnezeu, prin modelarea de sine spre iubire.... Numai prin iubire spiritualul se răscumpără din forma care v-a fost dată doar pentru că îi lipsea iubirea.... Dar puterea iubirii rupe orice formă și dă spiritualului libertatea veșnică....

Amin

La liberazione dalla forma

Avete dovuto passare già attraverso innumerevoli forme e siete sempre ancora non liberi dalla forma, perché la vostra anima, lo spirituale che si deve sviluppare verso l’Alto, è sempre ancora racchiusa da un involucro materiale, che per lei significa una catena, perché non si può elevare sgravata e libera nel Regno spirituale. Ma ha già percorso una via infinitamente lunga e se voi uomini sapeste, quanto sia solo ancora breve l’ultimo tratto di via e quanto vicina vi fa cenno una meta oltremodo meravigliosa, avreste solo ancora davanti agli occhi questa meta e mirereste solo a questa. Questo vi viene comunque sempre di nuovo detto e non è nemmeno possibile darvi la reminiscenza del tempo passato del vostro sviluppo, perché allora, spinti dalla paura, fareste di tutto per non dover ripercorrere ancora una volta questo percorso. Dovete tendere all’ultima meta senza qualsiasi sapere, ma ve ne viene data conoscenza in forma di Insegnamenti che potete però rifiutare come anche accettare, perché per questi non vi possono essere date delle dimostrazioni. Solo pochi uomini accettano un tale sapere come Verità, ma questi sono in notevole vantaggio verso coloro, che non credono e perciò vivono alla giornata da irresponsabili. Questi primi non hanno bisogno di nessuna dimostrazione, perché sentono in sé ciò che è Verità e vivono ora anche secondo questa conoscenza sulla Terra. Loro superano pure l’ultima forma che cela solo ancora la loro anima fino alla morte del corpo, affinché questa possa poi entrare totalmente sgravata nel Regno spirituale. Gli uomini sulla Terra camminano già vicinissimi al confine verso il Regno spirituale, non è più una via lunga alla meta, e la morte del corpo può essere la fine di un tempo di sviluppo infinitamente lungo. Ma la circolazione può nuovamente iniziare, l’essere può precipitare dall’altura già raggiunta nell’abisso più profondo, la forma esteriore allentatasi già notevolmente, può di nuovo diventare spessa e non si può parlare di una “liberazione dalla forma” per un tempo infinitamente lungo, perché non è stato utilizzato il tempo di Grazia nell’ultima incorporazione. Ma quale uomo crede questo e ne trae le conseguenze? E’ una questione di volontà, che ogni uomo deve decidere da sé stesso; agli uomini può essere sottoposto solo il sapere, ma l’uomo stesso però deve prenderne posizione senza costrizione, se vuole trarre un vantaggio da un tale sapere. Ma questo gli viene reso facile, quando non presta più nessuna resistenza, perché allora a lui viene portato vicino così tanto patrimonio mentale, che da sé stesso viene per così dire indotto a riflettere sul suo sviluppo, sul suo compito terreno e sulla sua meta. Quello che lui stesso non cerca, gli viene apportato ed agito sempre di nuovo sulla sua volontà di rifletterci. Lui stesso deve solo prendere l’ultima decisione, e questa esige ora una vita consapevole, una vota rispetto a quel sapere, il superamento dell’ultima forma attraverso l’intimo desidero per la libertà, Luce e Forza, per Dio attraverso l’auto formazione nell’amore. Lo spirituale si libera dalla forma solo attraverso l’amore, che vi era stata data solamente, perché mancava l’amore. La Forza dell’amore però spezza ogni forma e dà allo spirituale l’eterna libertà.

Amen