• Înapoi

Trecerea testului voinței în viața pământească....

Viața pământească este doar o perioadă de încercare în care trebuie să vă dovediți vouă înșivă că vă folosiți corect voința. Dacă treceți testul, abia atunci veți avea o viață corectă, o viață care vă satisface în toate, care vă face fericiți pentru că vă aduce întotdeauna împlinirea dorinței voastre. Dar dorința voastră este de un alt fel decât pe Pământ. Recunoașteți mai întâi cât de zadarnice au fost bunurile pământești în comparație cu bucuriile împărăției spirituale, nu vă mai străduiți pentru ceva trecător, ci recunoașteți valoarea bunurilor care sunt nepieritoare. Dar atâta timp cât urmăriți bunurile materiale pe Pământ, atâta timp cât gândurile și intențiile voastre se învârt în jurul plăcerilor pământești sau al posesiunilor pământești, voința voastră va fi în continuare încătușată de cel care este stăpânul lumii pământești, căci acesta este mijlocul lui de a vă cuceri, acela de a vă ademeni cu plăcerile lumii pentru a vă distrage de la țelul care v-a fost fixat pentru viața pământească. Dar atunci cu greu veți putea trece testul voinței și, de asemenea, cu greu veți putea intra în împărăția spirituală pentru viața veșnică după dispariția voastră pământească. Căci testul eșuat al voinței vă va aduce o soartă îndoielnică în veșnicie, o stare de chin în care veți tânji mereu după bunurile pământești pentru a trebui să recunoașteți mereu că acestea nu mai există pentru voi, că sunteți deci săraci pentru că nu posedați nici bunuri spirituale, nici bunuri pământești. Atâta timp cât trăiți pe Pământ, ar trebui să învățați să recunoașteți nevrednicia bunurilor pământești-materiale și să încercați să vă detașați de ele, pentru că numai îndepărtându-vă de ele, bunurile spirituale vă vor deveni accesibile, deoarece nicio ființă umană nu le poate obține pe amândouă în același timp și pentru că voința liberă a ființei umane trebuie să decidă ce bunuri i se par dezirabile. Voința omului este corect folosită atunci când colecționează bunuri spirituale, când nu se lasă ispitit de plăcerile pământești, ci caută în mod constant contactul cu lumea spirituală, când renunță la ceea ce îi oferă lumea și se lasă în schimb insuflat spiritual, când, prin urmare, acordă puțină atenție dorințelor trupului și se gândește în schimb la suflet, când îi oferă acestuia hrană spirituală și renunță la plăcerile pământești pentru a nu lăsa sufletul să moară de foame. Dacă omul îl caută pe Dumnezeu, El se va lăsa și pe Sine Însuși găsit, pentru că o astfel de voință îi este plăcută și îi asigură omului dragostea și harul lui Dumnezeu. Atunci el va fi trecut testul voinței și își va fi trăit cu succes viața pământească pentru suflet, iar apoi îl așteaptă o viață fericită în împărăția spirituală care va dura veșnic și îl va compensa de o mie de ori pentru tot ceea ce a pierdut pe Pământ....

Amin

Bestehen der Willensprobe im Erdenleben....

Das Erdenleben ist nur eine Probezeit, wo ihr euch beweisen sollet, daß ihr den Willen recht gebrauchet. Bestehet ihr die Probe, so werdet ihr dann erst das rechte Leben haben, ein Leben, das euch in allem befriedigt, das euch beseligt, weil es euch stets Erfüllung eures Verlangens bringt. Doch euer Sehnen ist anderer Art als auf Erden. Ihr erkennet erst, wie nichtig irdische Güter waren im Vergleich zu den Freuden des geistigen Reiches, ihr strebt nichts Vergängliches mehr an, sondern ihr erkennet den Wert der Güter, die unvergänglich sind. Solange ihr aber auf Erden den materiellen Gütern nachjagt, solange euer Denken und Wollen um irdische Freuden oder irdischen Besitz kreiset, so lange ist also euer Wille noch geknebelt von dem, der Herr der irdischen Welt ist, denn das ist sein Mittel, euch zu gewinnen, daß er euch mit den Freuden der Welt locket, um euch von dem Ziel abzulenken, das euch für das Erdenleben gesteckt ist. Dann könnet ihr aber schwerlich die Willensprobe bestehen und auch schwerlich nach eurem irdischen Ableben eingehen in das geistige Reich zum ewigen Leben. Denn die nicht bestandene Willensprobe trägt euch ein zweifelhaftes Los in der Ewigkeit ein, einen Zustand der Qual, wo ihr fortgesetzt nach irdischen Gütern verlangt, um fortgesetzt erkennen zu müssen, daß sie nicht mehr für euch bestehen, daß ihr also arm seid, weil ihr weder geistige noch irdische Güter besitzet. Solange ihr auf Erden weilet, sollet ihr den Unwert des Irdisch-Materiellen erkennen lernen und euch davon zu lösen suchen, denn erst das Abwenden von diesen erschließt euch den geistigen Besitz, weil beides zugleich niemals ein Mensch erringen kann und weil der freie Wille des Menschen sich entscheiden muß, welche Güter ihm begehrenswert erscheinen. Ein recht genützter Wille ist es, wenn der Mensch geistige Güter sammelt, wenn er sich nicht von irdischen Freuden verleiten lässet, sondern ständig mit der geistigen Welt Verbindung sucht, wenn er Verzicht leistet auf das, was ihm die Welt bietet und dafür sich geistig bedenken lässet, wenn er also des Körpers Wünsche wenig beachtet und dafür die Seele bedenkt, wenn er ihr geistige Nahrung zuführt und auf irdische Genüsse verzichtet, um die Seele nicht darben zu lassen. Wenn der Mensch Gott sucht, wird Er Sich auch finden lassen, weil Ihm ein solcher Wille angenehm ist und dem Menschen Gottes Liebe und Gnade sichert. Dann hat er die Willensprobe bestanden und sein Erdenleben erfolgreich für die Seele gelebt, und dann erwartet ihn auch ein seliges Leben im geistigen Reich, das ewig währet und ihn tausendfach entschädigt für alles, was er auf Erden entbehrt hat....

Amen