• Înapoi

Trup, suflet și spirit.... Explicație....

Relația dintre trup, suflet și spirit este de neînțeles pentru oameni și, prin urmare, funcționarea spiritului este, de asemenea, dificil de explicat acestora. Spiritul se află în opoziție cu trupul, în timp ce sufletul se află între cele două, astfel că el trebuie, ca să spunem așa, să se decidă pentru trup sau pentru spirit, dar nu se poate întoarce niciodată spre amândouă. La începutul întrupării sale ca ființă umană, sufletul este complet devotat trupului, de aceea se străduiește să îndeplinească toate dorințele trupului, adică să gândească, să simtă și să vrea.... sufletul ființei umane.... este doar în acord cu trupul, care, fiind încă materie în sine, caută și el să se unească cu materia. Astfel, omul va avea o dorință pentru bunuri materiale, deoarece acestea sunt întruchiparea a ceea ce îi face plăcere trupului. Prin urmare, spiritul este aproape ineficient, sufletul nu ascultă ceea ce îi cere spiritul; el nu se poate afirma, deoarece trupul are încă preponderența și ocupă pe deplin sufletul, dominându-i astfel simțurile și aspirațiile. Dar sufletul poate recunoaște și el inutilitatea lucrurilor pământești, poate considera dorința trupului ca fiind lipsită de importanță, poate cere de la viața pământească mai mult decât simple bunuri materiale.... atunci spiritul își intră în drepturi.... El se exprimă acum către suflet și este ascultat de acesta. Sufletul începe să ia o altă direcție, nu mai revendică pentru trup, ci se străduiește pentru bunuri spirituale, se lasă învățat, adică acceptă fără contradicție ceea ce îi transmite spiritul, ba chiar se simte fericit și acordă tot mai puțină atenție trupului său sau caută și el să-l încline spre ceea ce cere spiritul de la suflet.... să renunțe la materia pământească în schimbul bunurilor spirituale. Acum că spiritul a triumfat asupra trupului, atât spiritul cât și trupul caută să câștige sufletul pentru ei înșiși. Și de îndată ce spiritul reușește să suprime dorințele trupului, el este învingător.... Dar ce se înțelege prin spirit?....

Spiritul este divinul din ființa umană, este ceea ce marchează ființa umană ca fiind creatura lui Dumnezeu, spiritul este legătura care leagă ființa umană de Tatăl-Spirit din eternitate. Este conștiința în om de a fi veșnic unit cu Tatăl din veșnicie. De îndată ce intră în acțiune, ființa umană se recunoaște pe sine ca fiind o creatură a lui Dumnezeu, înainte de aceasta, ea este conștientă doar de sine ca ființă vie care vrea să obțină de la viață tot ceea ce aceasta îi oferă. Dar atunci când omul se recunoaște pe sine, atunci lumea nu mai este nimic pentru el, atunci caută bunuri superioare, atunci gândurile sale sunt îndreptate spre împărăția spirituală, atunci caută să intre în contact cu Cel care i-a dat viață, atunci gândirea sa este corectă, iar voința și acțiunile sale corespund voinței divine. Atunci va lucra în ființa umană spiritul de la Dumnezeu, căruia sufletul i se predă acum pentru a fi călăuzit și instruit, astfel încât trupul, sufletul și spiritul să devină acum una și să caute unirea cu Dumnezeu, deoarece spiritul din ființa umană îndeamnă în mod constant spre Tatăl-Spirit, cu Care este și va rămâne indisolubil unit pentru eternitate....

Amin

Corpo, alma e espírito.... Statement....

É incompreensível para as pessoas como corpo, alma e espírito se relacionam uns com os outros, e é por isso que o trabalho do espírito também é difícil de lhes explicar. O espírito está em oposição ao corpo, enquanto a alma está entre os dois, pelo que deve, por assim dizer, decidir por corpo ou espírito, mas nunca pode virar-se para ambos. No início da sua encarnação como ser humano, a alma é completamente dedicada ao corpo, por isso esforça-se por realizar todos os desejos do corpo, ou seja, pensar, sentir e querer.... a alma do ser humano.... está apenas sintonizado com o corpo, que, como ainda matéria em si, também procura unir-se à matéria. Assim, o homem terá um desejo de bens materiais, porque estes são o epítome do que agrada ao corpo. O espírito quase não é eficaz, a alma não ouve o que o espírito lhe exige; não se pode afirmar porque o corpo ainda tem a predominância e ocupa plenamente a alma, dominando assim os seus sentidos e as suas aspirações. Mas a alma também pode reconhecer a inutilidade das coisas terrenas, pode considerar o desejo do corpo como sem importância, pode exigir mais da vida terrena do que apenas bens materiais.... então o espírito vem para a sua.... Agora expressa-se à alma e é por ela escutada. A alma começa a tomar uma direcção diferente, já não exige o corpo mas esforça-se por bens espirituais, deixa-se ensinar, ou seja, aceita sem contradição o que o espírito lhe transmite, de facto, sente-se feliz e presta cada vez menos atenção ao seu corpo ou também procura torná-lo inclinado para o que o espírito exige da alma.... para desistir da matéria terrena em troca de bens espirituais. Agora o espírito triunfou sobre o corpo, tanto o espírito como o corpo procuram conquistar a alma para si próprios. E assim que o espírito consegue suprimir os desejos do corpo, é vitorioso.... Mas o que é que se entende por espírito?....

É o espírito o divino no ser humano, é o que marca o ser humano como criatura de Deus, é o espírito o laço que liga o ser humano com o Pai-Espírito desde a eternidade. É a consciência no homem de estar eternamente unido com o Pai desde a eternidade. Assim que entra em acção, o ser humano reconhece-se a si próprio como uma criatura de Deus, antes disso só tem consciência de si próprio como um ser vivo que quer ganhar tudo da vida que ela oferece. Mas quando o ser humano se reconhece a si próprio, então o mundo não é nada para ele, então ele procura bens superiores, então os seus pensamentos voltam-se para o reino espiritual, então ele procura entrar em contacto com Aquele que lhe deu a vida, então o seu pensamento está certo e a sua vontade e acção correspondem à vontade divina. Então o espírito de Deus trabalhará no ser humano, a Quem a alma se entrega agora para que Ele o guie e o instrua, para que corpo, alma e espírito se tornem agora um e procurem a união com Deus, porque o espírito no ser humano urge constantemente para o Pai-Espírito, com Quem ele é e permanecerá inseparavelmente unido por toda a eternidade...._>Ámen