• Înapoi

Lucrarea de răscumpărare.... Suferința.... Liberul arbitru....

Harurile actului de mântuire sunt revendicate mult prea puțin și, prin urmare, omenirea trebuie să sufere excesiv ca urmare a păcatelor pe care acum trebuie să le suporte singură. Iisus Hristos a luat asupra Sa vina păcatului umanității și, prin urmare, și consecințele păcatului.... suferința cu care oamenii trebuie să ispășească și prin care vor fi purificați. Dacă acum se folosește de harurile actului de mântuire, atunci el acceptă astfel ajutorul pe care Iisus Hristos l-a asigurat, pe care l-a dobândit pentru oameni prin moartea Sa pe cruce și de care se poate folosi oricine îl recunoaște pe El și actul Său de mântuire. Acesta este un har deosebit, deoarece, potrivit justiției divine, fiecare ființă umană trebuie să ispășească ea însăși greșeala sa, dar Dumnezeu a fost mulțumit de dragostea copleșitoare a unei ființe umane care a vrut să ispășească păcatele oamenilor prin moartea Sa și a acceptat acest sacrificiu. Oamenii sunt acum scutiți de această ispășire, păcatul este luat de la ei și, de asemenea, vinovăția.... deci și consecința păcatului.... suferința. Dar se înțelege că numai acei oameni care, recunoscându-l pe Hristos și lucrarea Sa de răscumpărare, se plasează în cercul celor pentru care a murit Iisus Hristos. El a murit pentru toți, dar cel care nu-L recunoaște se exclude pe sine însuși; el respinge harul.... ajutorul.... El trebuie acum să suporte singur și vina păcatului și, prin urmare, trebuie să accepte și suferința ca urmare a păcatului, pentru a ispăși pentru prima dată și pentru a-și schimba părerea prin suferință, astfel încât să se întoarcă în continuare la Răscumpărătorul divin, deoarece fără El nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu. Și astfel sunt răscumpărați doar acei oameni care cred în Iisus Hristos, pentru că și păcatele lor sunt iertate. Dar oamenii nu pot conta niciodată pe iertarea păcatelor dacă nu se folosesc de harul dobândit prin moartea lui Hristos, pentru că nu îl recunosc pe Răscumpărătorul divin, pentru că resping actul Său de mântuire sau sunt complet negativi față de El. Căci dacă liberul arbitru al ființei umane nu ar fi decisiv, adică dacă actul de Mântuire ar fi eficient asupra tuturor oamenilor fără deosebire, astfel încât harul acestuia, ajutorul evident, să fie acordat fiecărei ființe umane, atunci toate suferințele ar fi inutile, atunci lumea ar fi deja răscumpărată din ceasul în care Iisus Hristos a murit pe cruce, atunci toată vina păcatului ar fi răscumpărată și aceasta ar însemna ascensiune spirituală pentru întreaga omenire fără excepție. Pentru că păcatul ar fi eliminat din lume, deoarece Hristos a răscumpărat toți oamenii..... Totuși, liberul arbitru ar fi anulat și astfel devenirea perfectă ar fi, de asemenea, imposibilă.... Dar omenirea este liberă să se folosească de harurile operei de răscumpărare prin recunoașterea conștientă și credința cea mai profundă în Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin. Prin această recunoaștere, ființa umană se plasează la crucea lui Hristos, face parte dintre cei pentru care El a murit și pe care i-a eliberat de slăbiciunea voinței lor prin moartea Sa pe cruce și care acum pot lupta spre înalt și sunt susținuți în mod constant de puterea și harul care le este disponibil fără măsură. Căci Iisus Hristos a răscumpărat ființa umană din starea neputincioasă, complet slăbită, care a fost rezultatul păcatului, a eliberat-o de sub puterea adversarului său de îndată ce se folosește de harul actului de mântuire, de îndată ce crede în El și se încredințează Lui și harului Său....

Amin

Trabalho de Resgate.... Suffering.... Free Will....

As graças do ato de Salvação são muito pouco utilizadas e, portanto, a humanidade tem que sofrer excessivamente como resultado dos pecados que agora tem que suportar a si mesma. Jesus Cristo tomou sobre Si a culpa do pecado da humanidade e assim também as consequências do pecado.... o sofrimento com o qual as pessoas devem expiar e pelo qual devem ser purificadas. Se ele agora se serve das graças do ato de Salvação, então ele aceita a ajuda que Jesus Cristo lhe assegurou, que Ele adquiriu para as pessoas através da Sua morte na cruz e que pode ser aproveitada por qualquer um que O reconheça e pelo Seu ato de Salvação. Esta é uma graça especial, porque segundo a justiça divina todo ser humano tem que expiar a si mesmo por seus erros, mas Deus estava satisfeito com o amor avassalador de um ser humano que queria expiar os pecados das pessoas com Sua morte e aceitou este sacrifício. As pessoas estão agora aliviadas desta expiação, o pecado é-lhes retirado e também a culpa.... e, portanto, também a consequência do sofrimento do sin..... Mas compreensivelmente só as pessoas que, ao reconhecerem Cristo e Sua obra de redenção, se colocam no círculo daqueles pelos quais Jesus Cristo morreu. Ele morreu por todos, mas aquele que não o reconhece exclui a si mesmo; ele rejeita a graça.... a ajuda.... Ele agora também tem que suportar a culpa do pecado sozinho, e assim ele também tem que aceitar o sofrimento como resultado do pecado, a fim de expiar pela primeira vez e mudar sua mente através do sofrimento, para que ele ainda se volte para o divino Redentor, porque sem Ele ele não pode entrar no Reino de Deus. E assim só são redimidas aquelas pessoas que crêem em Jesus Cristo, pois seus pecados também são perdoados. Mas as pessoas nunca podem contar com o perdão dos pecados se não fizerem uso da graça adquirida através da morte de Cristo porque não reconhecem o divino Redentor, porque rejeitam o Seu ato de Salvação ou são completamente negativos para Ele. Pois se o livre arbítrio do ser humano não fosse decisivo, isto é, se o ato de Salvação fosse efetivo em todas as pessoas sem distinção, de modo que a graça dele, a ajuda óbvia, fosse concedida a todo ser humano, então todo sofrimento seria desnecessário, então o mundo já estaria redimido desde a hora em que Jesus Cristo morreu na cruz, então toda culpa de pecado seria redimida e isso significaria ascensão espiritual para toda a humanidade sem exceção. Pois o pecado seria eliminado do mundo porque Cristo redimiu todas as pessoas..... O livre arbítrio, no entanto, teria sido anulado e assim tornar-se perfeito também teria sido impossível.... Mas a humanidade é livre para aproveitar as graças da obra da redenção através do reconhecimento consciente e da mais profunda fé em Jesus Cristo, o divino Redentor. Através deste reconhecimento o ser humano se coloca sob a cruz de Cristo, pertence àqueles por quem Ele morreu e que Ele libertou da sua fraqueza de vontade através da Sua morte na cruz e que agora podem lutar para cima e são constantemente apoiados com a força e a graça que lhes está disponível sem medida. Pois Jesus Cristo redimiu o ser humano do estado de impotência, completamente enfraquecido que era o resultado do pecado, Ele o libertou do poder do seu adversário assim que se valeu da graça do ato de Salvação, assim que creu nele e se recomendou a ele e à sua graça...._>Amém