Poruncile lui Dumnezeu sunt ignorate, iar omenirea nu face decât să aducă omagiu lumii și, astfel, celui care conduce lumea. Și pentru că nu-L recunoaște pe Creatorul Cerului și al Pământului, pentru că nu împlinește voința Lui și se subordonează adversarului Său, ea se îndreaptă spre ruină, căci se îndepărtează tot mai mult de Dumnezeu și, prin urmare, poate fi tot mai puțin înzestrată cu puterea Lui.... Lipsa de tărie, însă, înseamnă ruină.... Lipsa de putere este nespus de dureroasă pentru substanța spirituală care nu-și poate continua cursul de dezvoltare, ci rămâne legată, deoarece nu se poate elibera fără aportul de putere de la Dumnezeu. Îndepărtarea de Dumnezeu este însă sinonimă cu retragerea forței și, prin urmare, cu o stare de inactivitate, de care ființa nu devine conștientă decât după încheierea vieții sale pământești. Este un moment de o tristețe de nedescris pentru substanța spirituală care rămâne într-o stare legată din cauza voinței greșite a ființei umane, iar cauza acestei greutăți spirituale este lipsa de dragoste.... acțiunile oamenilor împotriva poruncilor divine.... Se practică prea puțină iubire față de aproapele, dar se sporește iubirea de sine și, prin urmare, și iubirea față de lume și, de aceea, lucrurile nu se pot îmbunătăți pe Pământ, oamenii nu pot fi scutiți de suferință pentru că ei înșiși vor să fie așa. Iar o astfel de perioadă de lipsă de iubire necesită intervenția lui Dumnezeu, deoarece poruncile Sale nu mai sunt respectate. Dumnezeu cere de la oameni iubirea față de aproapele, iar în aceasta.... vede și iubirea față de El însuși. "În măsura în care faceți acest lucru celui mai mic dintre frații Mei, Mie Mi-ați făcut acest lucru...." El Însuși îi numește pe toți oamenii frații Săi.... Și El vrea ca oamenii de pe Pământ să se comporte unii cu alții ca niște frați. El vrea să măsoare dragostea lor pentru El prin aceasta. Iar oamenii nu ascultă glasul Lui, nu dau atenție Cuvântului Său și trec pe lângă adversitatea semenilor lor în lipsă de iubire. Și astfel, ei vor simți aceeași adversitate, vor trebui să suporte aceeași soartă, suferința îi va modela pe fiecare dintre ei, dacă mai sunt capabili să se schimbe, și vor învăța să-și privească aproapele ca pe un frate și să se slujească reciproc. Dar acest lucru nu poate fi realizat decât prin mari adversități pământești și, de aceea, Dumnezeu trebuie să lase să se întâmple astfel de lucruri pe Pământ, pentru ca dragostea să se trezească în oameni și să fie împiedicată decăderea spirituală acolo unde este încă posibilă o schimbare a voinței. Și aceasta este ceea ce va aduce timpul care vine, care va aduce încă infinit de multă suferință, pentru că altfel omenirea nu mai poate fi condusă la iubire și fără iubire va fi complet pierdută. Și acest lucru este de așteptat într-un timp scurt.... Căci omenirea se îndepărtează tot mai mult de Dumnezeu și nu poate fi condusă înapoi la Dumnezeu decât prin mari suferințe, dacă nu a căzut încă complet pradă adversarului lui Dumnezeu și continuă să rămână nemiloasă. Dar atunci nu mai este departe nici ceasul judecății, ziua în care va avea loc o separare definitivă între bine și rău.... între cei care trăiesc în iubire, care îl recunosc pe Dumnezeu ca Domn al lor, și urmașii lumii care sunt lipsiți de orice iubire....
Amin
TraducătorOs mandamentos de Deus são desprezados e a humanidade só presta homenagem ao mundo e, portanto, àquele que governa o mundo. E porque não reconhece o Criador do céu e da terra, porque não cumpre a Sua vontade e se subordina ao Seu adversário, caminha para a ruína, porque se afasta cada vez mais de Deus e pode, portanto, ser cada vez menos provido da Sua força.... A falta de força, porém, é a ruína.... A falta de força é indizivelmente dolorosa para a substância espiritual que não pode continuar o seu curso de desenvolvimento, mas permanece ligada porque não se pode libertar sem o fornecimento de força de Deus. A remoção de Deus, porém, é sinônimo de retirada de força e, portanto, de um estado sem vida, do qual o ser só se dá conta após o fim de sua vida terrena. É um tempo indizivelmente triste para a substância espiritual que permanece num estado limite devido à vontade errada do ser humano, e a causa desta dificuldade espiritual é a falta de bondade.... ações das pessoas contra os mandamentos divinos.... Muito pouco amor é praticado pelo próximo, mas o amor próprio é aumentado e, portanto, também o amor pelo mundo, e por isso as coisas não podem melhorar na Terra, as pessoas não podem ser poupadas ao sofrimento, porque elas próprias o querem assim. E tal tempo de indelicadeza requer a intervenção de Deus porque os Seus mandamentos não são mais respeitados. Deus exige das pessoas amor ao próximo, e Ele também vê amor por Ele mesmo nesta.... "Na medida em que o fazeis aos mais pequeninos dos Meus irmãos, a Mim....". Ele próprio chama todas as pessoas de Seus irmãos.... E Ele quer que as pessoas na Terra ajam uns para com os outros como irmãos. Ele quer medir o amor deles por Ele com isto. E as pessoas não ouvem a Sua voz, não prestam atenção à Sua Palavra e passam pela adversidade do seu semelhante em indelicadeza. E assim sentirão as mesmas dificuldades, terão de suportar o mesmo destino, o sofrimento moldará cada um deles, se ele ainda for capaz de mudar, e aprenderão a considerar o próximo como um irmão e a servir um ao outro. Mas isso só pode ser alcançado por grandes adversidades terrenas, e por isso Deus deve deixar que isso aconteça à Terra, para que o amor seja despertado nas pessoas e a decadência espiritual seja impedida onde a possibilidade de uma mudança de vontade ainda é possível. E isto é o que o tempo que se aproxima trará, que ainda trará infinitamente muito sofrimento, porque senão a humanidade não poderá mais ser levada ao amor e, sem amor, estará completamente perdida. E isto é de esperar num curto espaço de tempo.... Pois a humanidade distancia-se cada vez mais de Deus e só pode ser reconduzida a Deus por meio de grande sofrimento se ainda não tiver caído completamente presa do adversário de Deus e continuar a ser indelicada. Mas então a hora do julgamento não está longe, o dia em que é feita uma separação final entre o bem e o mal.... entre aqueles que vivem no amor, que reconhecem a Deus como seu Senhor, e os seguidores do mundo que são desprovidos de todo amor...._>Amém
Traducător