• Înapoi

Sfârșitul timpului de har.... Suferința cea mai grea....

Timpul harului se termină curând, iar mintea oamenilor nu se va mai schimba. Oamenii devin din ce în ce mai neiubitori și se încurcă tot mai adânc în plasele Satanei, astfel încât se sfâșie unii pe alții și sunt lipsiți de orice iubire. Iar Dumnezeu folosește toate mijloacele pentru a-i smulge din această stare de slăbiciune spirituală.... El le ia bunurile pământești pentru a-i desprinde de materie și încearcă să-i determine să gândească prin tot felul de necazuri. Îi pune în situații în care ar trebui să se întoarcă la El căutând ajutor; totuși, toate mijloacele eșuează și starea spirituală nu se remediază. Și nu mai este departe momentul în care nuiaua de corecție al lui Dumnezeu va lovi oamenii, căci timpul harului se apropie de sfârșit. Și, prin urmare, Pământul va trebui să îndure în continuare suferințe de o gravitate de nedescris, pentru că această suferință este o milă, de îndată ce nu trece pe lângă ființa umană fără să lase urme și aduce mântuire sufletului. Dar voința omului nu poate fi forțată, iar dacă suferința nu-l lasă să găsească calea cea bună, nu mai există mântuire pentru el, iar el face parte dintre cei care vor simți puterea Domnului în ziua Judecății și astfel va fi găsit nepotrivit. Iar oamenii nu pot înțelege ce înseamnă această decizie. Ei nu-și pot imagina că sufletul lor va trebui să îndure din nou o stare de chinuri de nedescris timp de secole. Dar Dumnezeu, care știe acest lucru, nu lasă nimic neatins pentru a-i scuti de această soartă, dar nu poate întoarce cu forța voința oamenilor spre bine. Dar adversitatea care va veni va fi atât de mare încât sentimentul natural al fiecărei persoane se va trezi pentru a-și ajuta semenii, dacă nu a renunțat complet la orice iubire. Dacă este încă capabil de iubire, chiar și în cea mai mică măsură, atunci se va trezi în fața acestei adversități și va acționa, de asemenea, cu iubire. Dar oricine trece în continuare pe lângă această adversitate fără a fi dispus să ajute, a pierdut orice scânteie de iubire și posibilitatea de ascensiune nu mai există pentru el. Aceștia sunt atât de îndepărtați de Dumnezeu încât se află în afara emanației de iubire a lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă deci același lucru ca și faptul că substanța spirituală se întărește din nou în cea mai dură materie.... Și acum schimbarea pământească începe din nou în cea mai mare agonie de a fi legat.... Dacă suferința de nedescris vine mai întâi pe Pământ, aceasta este totuși un act de milă a lui Dumnezeu, deoarece El vrea să scutească sufletele de suferința de neconceput a unei schimbări pământești repetate. Dar ea nu este recunoscută ca atare, mai degrabă suferința este un prilej de respingere sporită a lui Dumnezeu, deoarece oamenii, în orbirea lor, nu recunosc legătura spirituală. Cu toate acestea, sunt date suficiente informații despre aceasta, de aceea Domnul ridică profeți și le face cunoscut totul dinainte, nu lasă să se apropie timpul fără indicații, trimite în mod constant avertismente oamenilor și îi informează despre sensul și scopul schimbării pământești..... Cu toate acestea, ei își închid urechile și resping fără ezitare darul divin al harului și, prin urmare, pentru acești oameni nu mai există nici o salvare, nici o cale care să-i țină departe de abis dacă nu ascultă ultimele înștiințări și avertismente. Ei pot doar să conștientizeze vreodată faptul că slăbiciunea spirituală este cauza suferinței viitoare și că aceasta trebuie mai întâi remediată înainte ca suferința să fie oprită din partea lui Dumnezeu. Oricine își amintește de aceste înștiințări și avertismente atunci când va răsări ultimul timp al harului, timpul celei mai dureroase vieți pe Pământ...., va putea totuși să evite ce este mai rău pentru el în ultimul ceas prin chemarea lui Dumnezeu; el nu va face parte dintre cei care sunt condamnați să îndure starea de neputință totală și chinuri de neimaginat pentru veșnicii....

Amin

Fim da graça.... O sofrimento mais difícil....

O tempo de graça terminará em breve e a mente da humanidade não mudará. As pessoas estão se tornando cada vez mais desamorosas e cada vez mais profundas enredadas nas redes de Satanás, de modo que elas se despedaçam umas às outras e são desprovidas de todo amor. E Deus usa todos os meios para os tirar desta baixa.... espiritual. Ele toma deles os bens terrenos para os separar da matéria, e tenta induzi-los a pensar através de todo o tipo de tribulações. Ele os coloca em situações em que devem recorrer a Ele em busca de ajuda; no entanto, todos os meios falham e o estado espiritual não é remediado. E o tempo não está mais longe quando a vara de correção de Deus atingirá as pessoas, pois o tempo de graça está se aproximando do seu fim. E é por isso que a terra ainda tem de suportar um sofrimento indescritível, pois esse sofrimento é uma misericórdia assim que não passa sem deixar vestígios e traz a salvação à alma. Mas a vontade do ser humano não pode ser forçada, e se o sofrimento não o deixa encontrar o caminho certo, não há mais salvação para ele, e ele pertence àqueles que sentirão o poder do Senhor no dia do Juízo e assim serão considerados impróprios. E as pessoas não conseguem entender o que esta decisão significa. Eles não podem imaginar que sua alma terá que suportar novamente um estado de tormento indescritível por séculos. Mas Deus, que sabe disso, não deixa nenhuma pedra por virar para poupar-lhes este destino, mas Ele não pode forçar a vontade das pessoas para o bem. Mas a adversidade que se aproxima será tão grande que o sentimento natural de cada pessoa será despertado para ajudar o seu semelhante se ele não tiver renunciado completamente a todo o amor. Se ele ainda é capaz de amar, mesmo que apenas no menor grau, então ele despertará diante dessa adversidade e também agirá amorosamente. Mas quem ainda passa por esta adversidade sem estar disposto a ajudar, perdeu toda a centelha de amor e a possibilidade de ascensão já não existe para ele. Eles estão tão distantes de Deus que estão fora da emanação de amor de Deus, o que significa o mesmo que a substância espiritual se endurece novamente na matéria mais dura.... E agora a mudança terrena começa de novo na maior agonia de estar ligado.... Se o sofrimento indizível vem primeiro sobre a Terra, isso ainda é um ato da misericórdia de Deus, porque Ele quer poupar as almas ao sofrimento inconcebível de uma mudança terrena repetida. Mas não é reconhecido como tal, pelo contrário, o sofrimento é uma ocasião para uma maior rejeição de Deus, porque as pessoas na sua cegueira não reconhecem a ligação espiritual. No entanto, é dada informação suficiente sobre isso e, portanto, o Senhor levanta os profetas e os faz saber tudo de antemão, Ele não deixa que o tempo se aproxime sem indicações, Ele envia constantemente admoestações às pessoas e as informa sobre o significado e o propósito da mudança terrena..... Mas eles fecham os ouvidos e rejeitam sem hesitação o dom divino da graça e, portanto, não há mais salvação para essas pessoas, nenhum caminho que as afaste do abismo se não ouvirem as últimas admoestações e advertências. Eles só podem ser conscientizados de que o baixo espiritual é a causa do sofrimento vindouro e que este primeiro tem que ser remediado antes que o sofrimento possa ser parado da parte de Deus. Quem se lembrar destas admoestações e avisos quando amanhecer o último tempo de graça, o tempo da vida mais dolorosa da Terra, será capaz de evitar o pior de si mesmo na última hora através do chamado de Deus; não pertencerá àqueles que estão condenados a suportar o estado de completa impotência e tormentos inimagináveis por eternidades...._>Amém