• Terug

Hoe lang is de leer van Christus zuiver gebleven?

Ik neig mijzelf tot u die door Mij wil worden aangesproken, die vragen overdenkt die alleen Ik u kan beantwoorden. De vraag is al vaak naar voren gebracht hoe lang de leer van Christus zuiver is gebleven en door welke oorzaken ze verontreinigd is. En Ik heb u steeds zo onderricht, dat ze zuiver is gebleven zolang van mijn kant een directe inwerking op de geest mogelijk was.

Zij moest begrijpelijkerwijs veranderen toen mensen met een onverlichte geest de leiding overnamen.

Mensen die niet rechtstreeks door Mij onderricht konden worden, in wie mijn geest eenvoudig niet meer kon werken.

De eerste discipelen en ook hun opvolgers waren innig met Mij verbonden, zij waren dus nog onder de indruk van mijn kruisdood. Want, al verliep er daarna ook langere tijd, mijn kruisdood was een geweldig gebeuren waarvan de eerste discipelen getuigden, zodat zij daardoor ook veel aanhangers vonden die de leer van de goddelijke liefde aannamen en zich inspanden evenzo in de liefde te leven. Zij namen daardoor ook het geloof in de goddelijke Verlosser aan en bereikten evenzo de opwekking van hun geest.

En zolang bleef ook mijn leer zuiver. Zolang was hun geloof levend en konden mijn eerste discipelen ook steeds weer apostelen opleiden en hen de wereld inzenden met de opdracht, het evangelie van de liefde te verkondigen. En ieder van deze afgezanten stond onder mijn directe invloed. Hij gaf steeds alleen maar door wat hij door de stem van de geest in zich hoorde, wat hij moest zeggen omdat hij van de geest Gods vervuld was. De verwatering van mijn leer heeft zich ook niet plotseling afgespeeld, het ene kwam uit het andere voort toen de een of ander niet geschikt was voor dat ambt, maar zichzelf daartoe verhief of daarvoor gekozen werd door diegenen die evenzo onverlicht van geest waren. Want mettertijd ontstonden uit die aanvankelijke gemeenten grotere organisaties, die steeds weer ondergeschikt waren aan een machtig iemand, die zich vaak daartoe zelf aanstelde, omdat hij over kennis beschikte die de andere broeders ontbrak, maar waarbij geen sprake kon zijn van een geestelijk weten. En zo werd een gebouw opgericht dat aanvankelijk nog door goede mensen werd geleid, maar steeds meer wereldse vormen aannam, daar deze mensen hun opdracht wel zagen in het verbreiden van het evangelie, maar deze ook wereldse doeleinden nastreefden. Zij bezaten niet meer het kenmerk van mijn kerk, namelijk de innerlijke verlichting door de geest, zodat ze tenslotte alleen nog maar de dode letter in acht namen, maar niet meer op een levend geloof konden bogen. De kerk die Ik zelf op aarde gesticht heb is niet veranderd. Zij bestaat ook vandaag nog uit hen die een levend geloof in Mij hebben en in wie mijn geest werkzaam kan zijn. Van wie Ik dus hun gedachten kan richten, die juist denken omdat zij een levende band met Mij hebben. En deze kerk heeft zich door alle tijden heen staande gehouden. Zij is te midden van grote organisaties blijven bestaan omdat zij leden van alle confessies omvat die levend zijn in hun denken, willen en handelen. Dus kan er niet een bepaald tijdsbestek worden aangegeven, hoelang ze zuiver is gebleven.

Want steeds weer zeg Ik het u dat Ik alleen die mensen behorend tot mijn kerk beschouw, die zich met Mij verbonden weten en in voortdurende gemeenschap met Mij leven. Die in Mij geloven en met wie Ik dus ook kan spreken door de geest.

En overal en in alle confessies waren er mensen met wie Ik in innige verbinding stond, overal kon Ik Mij openbaren en hen binnen voeren in een diep weten.

Maar of zij erkend werden als ware opnamevaten voor goddelijke openbaringen, dat bepaalde de geestestoestand van de mensen die zich op de eerste plaats staande waanden, maar al heel ver van de waarheid verwijderd waren. Het aantal van mijn ware discipelen is ook al bedenkelijk klein geworden. En ook nu nog zend Ik hen uit om de volkeren het evangelie te verkondigen, het evangelie van de liefde, omdat alleen door liefde de mensen Mij bewijzen kunnen dat zij tot mijn kerk behoren, omdat dan ook mijn geest in de mens kan werken en dit het zekerste teken hiervan is. Maar ook alleen dezen zullen het hemelrijk verwerven. Alleen aan hen kan Ik de waarheid doen toekomen en alleen dezen kan Ik inwijden in mijn plan van eeuwigheid.

Want het gaat om veel gewichtiger zaken dan alleen om het in acht nemen van kerkelijke gebruiken en handelingen die de menselijke ziel geen enkele vooruitgang opleveren.

Het gaat om het leven van de ziel, dat zij alleen door werken van liefde en een levend geloof bereiken kan.

En dat alleen heb Ik mijn eerste apostelen opgedragen om aan hun medemensen te verkondigen. En Ik heb een ieder in mijn kerk opgenomen die zich aan deze geboden gehouden heeft. En ook heden nog geldt datzelfde gebod: "Heb God lief boven alles en uw naasten als uzelf".

Amen

Cât timp a rămas pură învățătura lui Hristos?....

Mă aplec spre voi, care doriți să vă adresați Mie, care mișcați în voi înșivă întrebări la care numai Eu pot răspunde pentru voi. De multe ori s-a pus întrebarea cât timp a rămas pură învățătura lui Hristos și care sunt cauzele pentru care ea se contaminează. Iar Eu v-am învățat întotdeauna în așa fel încât ea a rămas pură atâta timp cât a fost posibilă o lucrare directă a spiritului din partea Mea.... Este de înțeles că a trebuit să se schimbe atunci când oameni cu spiritul netrezit au preluat conducerea.... Oameni care nu puteau fi învățați de Mine în mod direct, în care pur și simplu spiritul Meu nu mai putea lucra.... Primii ucenici și, de asemenea, succesorii lor erau intim legați de Mine, astfel că ei erau încă sub impresia răstignirii Mele, căci chiar dacă a trecut mai mult timp după aceea, a fost însă un eveniment extraordinar despre care au mărturisit primii ucenici că au găsit și numeroși adepți care au acceptat învățătura divină a iubirii și s-au străduit să trăiască la fel în iubire.... care, prin aceasta, au acceptat și credința în Răscumpărătorul divin și au obținut la fel trezirea spiritului lor.... Și învățătura Mea a rămas pură, atâta timp cât credința lor a fost vie, iar primii Mei discipoli au putut să formeze apostoli în repetate rânduri și să-i trimită în lume cu misiunea de a proclama Evanghelia iubirii. Și fiecare mesager se afla direct sub influența Mea, el transmitea doar ceea ce auzea prin vocea spiritului din el însuși, ceea ce avea de spus pentru că era umplut de "spiritul lui Dumnezeu". Nici diluarea învățăturii Mele nu s-a întâmplat brusc, un lucru a dus la altul atunci când unul sau altul nu era potrivit pentru acea funcție, dar s-a ridicat la ea sau a fost ales pentru ea de către cei care, la fel, erau treziți în spirit. Pentru că, în decursul timpului, din acele congregații inițiale au apărut asociații mai mari, care erau din nou și din nou subordonate uneia mai puternice care se ridica la această funcție pentru că avea o cunoaștere care le lipsea celorlalți frați, dar care nu putea vorbi de o cunoaștere spirituală. Și astfel s-a ridicat un edificiu care la început a fost condus tot de oameni buni, dar care a luat forme din ce în ce mai lumești, care cu siguranță își vedeau sarcina în răspândirea Evangheliei, dar care urmăreau și scopuri pământești, care nu mai posedau semnul Bisericii Mele.... iluminarea interioară prin spirit.... astfel încât în cele din urmă nu mai acordau atenție decât literei moarte, dar nu mai puteau demonstra o credință vie. Biserica pe care Eu Însumi am fondat-o pe Pământ nu s-a schimbat, ea este formată în continuare din cei care au o credință vie în Mine și în care spiritul Meu poate lucra.... și pe care, prin urmare, îi pot ghida în gândurile lor, care nu pot gândi decât corect și care sunt în contact viu cu Mine. Și această biserică a supraviețuit în toate timpurile, a rămas în mijlocul marilor organizații pentru că a numărat membri din toate confesiunile și (care) erau vii în gândirea, dorința și acțiunea lor. Așadar, nu se poate da o perioadă de timp pentru cât timp a rămas pură.... Pentru că, în repetate rânduri, vă spun că nu consider ca aparținând Bisericii Mele decât acei oameni care se știu uniți cu Mine, care trăiesc în comuniune constantă cu Mine, care cred în Mine, cu care aș putea, prin urmare, să vorbesc prin spirit.... Și pretutindeni, în toate confesiunile, au existat oameni cu care am păstrat o comuniune intimă, pretutindeni am putut să Mă exprim și să le prezint cunoștințe profunde.... Dar dacă erau recunoscuți ca vase potrivite pentru revelațiile divine era determinat de starea spirituală a acelor oameni care se considerau pe primul loc și care erau deja considerabil de departe de adevăr. Numărul adevăraților Mei ucenici a devenit deja alarmant de mic și chiar și astăzi îi trimit să propovăduiască Evanghelia Mea națiunilor, Evanghelia iubirii, pentru că numai prin iubire oamenii Îmi pot dovedi că aparțin Bisericii Mele, pentru că atunci spiritul Meu poate lucra și în oameni, iar acesta este cel mai sigur semn. Dar numai aceștia vor dobândi și ei Împărăția Cerurilor, numai lor le pot transmite adevărul și numai pe ei îi pot iniția în planul Meu din eternitate.... Căci sunt în joc lucruri mult mai importante decât oprirea obiceiurilor și acțiunilor ecleziastice care nu aduc niciun progres sufletului uman.... Este vorba de viața sufletului, pe care acesta nu o poate atinge decât prin activitate iubitoare și credință vie.... Și numai despre aceasta i-am însărcinat pe primii Mei apostoli să dea cunoștință semenilor lor. Și i-am acceptat în Biserica Mea pe toți cei care au respectat aceste porunci, și chiar și astăzi se aplică aceeași poruncă: "Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate și pe aproapele tău ca pe tine însuți...."

Amin