• Terug

Bewust werken aan de ziel

Niemand moet er op rekenen dat hem nog lange tijd overblijft om aan zijn ziel te werken, want niemand weet wanneer zijn laatste uur gekomen is. De mens moet zo leven alsof elke dag de laatste is die hem beschoren is. Hij moet ijverig bezig zijn voor het heil van zijn ziel. Hij moet geen dag verloren laten gaan waarin hij niet een werk van liefde verricht heeft. Hij moet zijn naaste met raad en daad bijstaan, hij moet aan zijn God en Schepper denken en tegenover Hem de verhouding van een kind tot de vader tot stand brengen. Elke dag moet hij bidden tot zijn Vader en zich op Hem en zijn genade verlaten. Hij moet zich aan Hem toevertrouwen en Hem om Zijn bescherming en Zijn leiding vragen. Hij moet zich in gedachten verbinden met de lichtwereld, hij moet steeds alleen het goede willen en hij zal dan ook alleen dat doen wat in de wil van God besloten ligt.

De mens kan er veel toe bijdragen dat zijn ziel op aarde snel rijp wordt, wanneer hij maar bewust deze arbeid aan zijn ziel verricht, dat wil zeggen: zich altijd voor ogen houdt waarom hij op deze aarde is en dan steeds zo leeft zoals het beantwoordt aan Gods wil, wanneer hij de geboden van de liefde tot God en de naaste vervult. En hij kan dit elke dag realiseren wanneer het hem er maar om te doen is vooruit te gaan in zijn ontwikkeling, dus zijn leven op aarde in overeenstemming daarmee te leiden. Maar hij moet deze arbeid niet uitstellen, omdat hij niet weet hoe lang hij nog op aarde leeft. Het is hem niet gegeven hiervan op de hoogte te zijn, en zo is het goed, omdat hij anders in zijn willen niet vrij zou zijn. Maar hij raakt ook makkelijk in gevaar als hij lichtvaardig de arbeid aan zijn ziel voor zich uitschuift, er steeds op rekenend dat er nog tijd genoeg is om ernstig aan zijn ziel te denken.

Niemand weet wanneer zijn uur gekomen is - en dat kan u plotseling verrassen - en dan zult u het bitter berouwen wanneer u in het rijk hierna inziet wat u op aarde verzuimde. En veel mensen gaan totaal onvoorbereid het rijk hierna binnen, ze kunnen geen enkele geestelijke vooruitgang aantonen, ze hebben alles verzuimd wat hun deze vooruitgang zou hebben opgeleverd, ze hebben op aarde alleen voor hun lichaam geleefd, maar nooit aan de ziel gedacht, die alleen voortleeft na de dood van het aardse lichaam. Daarom moet ze ook de gevolgen dragen - te smachten in kwelling en duisternis, of in totale verlatenheid door eindeloze ruimten te dwalen, arm en ellendig en in grote nood. Nog leeft u op aarde en kunt u uw ziel dit verschrikkelijk lot besparen, maar u moet het leven benutten en elke dag en elk uur arbeid aan uw ziel verrichten, die voor u al kan bestaan in een geestelijk gerichte gedachte omdat dan ook lichtwezens u bijstaan en u steeds weer in geestelijk gebied proberen te trekken, wat hun ook lukt als u van goede wil bent.

Denk vaak aan het uur van de dood en steeds meer zult u ook de verschrikkingen van de dood overwinnen, want hoe meer u werkt aan uw ziel des te geringer zal de angst worden in u voor het uur van de dood, want dan bent u er op voorbereid - u leeft bewust en gaat ook bewust en zonder paniek het einde tegemoet dat u steeds weer wordt aangekondigd. Maar wee degenen die onverantwoordelijk van de ene dag in de andere leven, wee dezen wanneer de dag hen verrast die aan hun leven een einde maakt - wee degenen die nooit aan hun ziel dachten en alleen maar voor hun lichaam hebben gezorgd. Of ze vroegtijdig sterven of de dag van het einde meemaken, hun einde zal vreselijk zijn, want de ziel zal het lot moeten dragen dat de mens zelf haar op aarde heeft bereid.

Amen

Munca conștientă a sufletului....

Nimeni nu ar trebui să se aștepte să mai aibă mult timp la dispoziție pentru lucrarea asupra sufletului său, pentru că nimeni nu știe când va veni ultimul său ceas. Omul ar trebui să trăiască ca și cum fiecare zi ar fi ultima. El trebuie să fie dornic în activitatea sa pentru mântuirea sufletului său.... El nu trebuie să lase să treacă o zi fără să facă o faptă de iubire, trebuie să-și sprijine aproapele prin cuvânt și faptă, să-și amintească de Dumnezeul și Creatorul său și să stabilească relația unui copil cu tatăl său.... El ar trebui să se roage Tatălui său în fiecare zi și să se recomande lui și harului său. El ar trebui să se încredințeze Lui și să Îi ceară protecția și îndrumarea Sa, ar trebui să se conecteze mental cu lumea luminii.... ar trebui să dorească întotdeauna doar ceea ce este bun, și atunci va face doar ceea ce este în voia lui Dumnezeu. Ființa umană poate contribui foarte mult la maturizarea rapidă a sufletului său pe Pământ, dacă realizează în mod conștient această lucrare sufletească, adică dacă își amintește mereu de ce trăiește pe acest Pământ și apoi trăiește mereu în conformitate cu voia lui Dumnezeu: Dacă împlinește poruncile iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele său. Și el poate realiza acest lucru în fiecare zi dacă este interesat doar să progreseze în dezvoltarea sa, deci să-și trăiască viața pământească în conformitate cu scopul ei. Dar nu trebuie să amâne această lucrare pentru că nu știe cât timp va mai trăi pe Pământ..... Cunoașterea acestui lucru îi este ascunsă, și este bine așa, pentru că altfel nu ar fi liber în voința sa.... Dar el ajunge ușor la riscul de a amâna cu nepăsare lucrarea sufletului său, socotind mereu că mai are mult timp la dispoziție pentru a se gândi serios la sufletul său.... Nimeni nu știe când îi vine ceasul, iar acesta te poate lua prin surprindere, iar apoi vei regreta amarnic când vei realiza în împărăția de dincolo ceea ce ai pierdut pe Pământ. Și mulți oameni intră în împărăția de dincolo complet nepregătiți, nu au nici un progres spiritual de raportat, au neglijat tot ceea ce le-ar fi adus acest progres, au trăit pe Pământ doar pentru trupul lor, dar nu s-au gândit niciodată la suflet, singurul care trăiește după moartea trupului pământesc. Și, prin urmare, numai el trebuie să suporte consecințele chinului și ale întunericului sau ale rătăcirii prin spații nesfârșite într-o pustietate totală, săracă, mizerabilă și în mare suferință. Încă mai trăiești pe Pământ și îți poți cruța sufletul de această soartă cumplită, dar trebuie să profiți din plin de viață și să desfășori zilnic și din oră în oră o muncă sufletească, care singură poate fi deja un gând orientat spiritual pentru tine, pentru că atunci te vor ajuta și ființele de lumină și vor încerca de fiecare dată să te atragă pe teritoriul spiritual, ceea ce reușesc și ele să facă, dacă ești de bunăvoință. Gândește-te adesea la ora morții tale și tot mai mult vei depăși și tu ororile morții, căci cu cât lucrezi mai mult la sufletul tău, cu atât mai puțină frică vei avea de ora morții, căci atunci vei fi și tu pregătit pentru ea, vei trăi conștient și, de asemenea, te vei apropia conștient și fără teamă de sfârșitul care ți se anunță mereu și mereu. Dar vai de cei care trăiesc iresponsabil până la ziuă, când îi surprinde ziua care le pune capăt vieții.... vai de cei care nu s-au gândit niciodată la sufletul lor și s-au îngrijit doar de trup.... Fie că mor prematur, fie că trăiesc pentru a vedea ziua sfârșitului.... sfârșitul lor va fi unul teribil, căci sufletul va trebui să suporte soarta pe care omul însuși i-a pregătit-o pe Pământ....

Amin