• Back

인간 예수가 이 땅에 존재했다는 증거.

모든 사람에게 하나님이 인간이 된 비밀에 도달할 수 있는 가능성이 주어졌다. 그러면 모든 사람이 하나님의 아들이요 세상의 구세주로써 그에게 계시되어 계속되는 증거가 필요하지 않은 예수의 존재에 대한 증거를 갖게 될 것이다. 한번 하나님이 인간이 된 일을 이해한 사람은 왜 믿음을 요구하는지 알게 될 것이고 왜 증거가 필요하지 않고 오히려 증거가 혼의 성장을 위해 이 땅에서 사는 사람의 혼이 성장 과정에 불리하게 되는지 알 것이다.

하나님 자신이 예수 그리스도 안에서 인간 예수 안에서 육신을 입은 일은 아무런 영적인 연결이 없는 영적인 추구가 뭔지도 모르는 사람들에게 믿을 만한 일이 아니고 믿을 만하지 않게 머물 것이다. 영을 추구하는 일은 혼의 성장 과정으로 이해할 수 있다. 혼이 이 땅의 삶 자체에 목적을 두고 이 땅의 삶을 사는 것이 아니고 이 땅의 삶은 단지 목적을 위한 수단이다. 그러므로 영적인 추구를 하지 않는 사람은 영이 깨어나지 못한 사람이고 그의 생각은 진리보다 오히려 오류에 빠져 있다. 그는 오류를 우선적으로 영접하고 이런 오류를 진리로 여길 것이고 순수한 진리는 그에게 영접할 수 없게 보일 것이다. 왜냐면 바로 그의 영이 아직 어둡기 때문이다. 영의 어둡다는 말을 이성이 어둡다는 말로 이해해서는 안 되고 하나님의 일부인 사람 안의 불씨가 어둡다는 말로 이해해야 한다.

그러므로 이런 사람들은 순전히 영적인 원인은 인정하지 않을 것이다. 그러므로 그들은 하나님이 인간을 된 일은 영적인 원인에서 나온 효과라는 것을 이해할 수 없게 될 것이다. 그러나 하나님이 인간이 되는 일은 일어났고 하나님 자신이 한 사람 안에서 자신이 태어나게 했다. 이 한 사람이 하나님의 영으로 잉태한 마리아의 아들 예수이다. 어떤 것도 사람들을 믿도록 강요해서는 안 된다. 그러므로 예수가 태어난 일도 인간의 법칙 아래 일어났지만 그러나 잉태 된 일은 아니다. 만약에 사람들이 모든 피조물들과 마찬가지로 모든 창조의 작품들이 하나님의 능력으로부터 생성되어 나왔다는 것을 생각하면, 사람들이 하나님의 능력으로 인간적인 존재를 자신의 뜻대로 생성되게 하는 일이 가능하는 것을 의심할 자격이 있다고 여겨서는 안 된다.

이런 잉태되지 않고 태어나는 일에 대한 영적인 이유가 있다. 이 이유를 깨우침을 받은 영은 아주 쉽게 이해할 수 있다. 그러나 사람은 원래 창조 된 영의 존재의 자유의지가 모든 창조물이 창조 된 영적 근거라는 것을 알아야만 하고 이런 자유의지가 한때 창조 된 원래의 영이었던 사람들이 존재하게 역활을 했다는 것을 알아야만 한다. 이 역할에 의미가 있고 이 역활이 인간 예수의 존재에 대한 증거가 없거나 단지 적은 이유를 설명한다. 왜냐면 사람들에게 긍정적으로 또는 부정적으로 하나님의 구세주 예수 그리스도에 대한 자세를 갖도록 어떤 강요도 해서는 안 되기 때문이다.

사람들이 전적으로 자유한 의지로 예수 그리스도에 대한 자세를 정해야만 한다. 여기에 유일하게 사람들을 원래 창조 된 존재로 바꾸고 다시 영적으로 바꾸는 일이 달려 있기 때문이다. 그리고 이런 목적을 위해 사람들이 이 땅에 거한다. 증명해주는 일은 결정하게 강요하는 일이다. 모든 창조 작품의 목적이요 목표인 한때 원래 존재의 온전함에 다시 도달하려면, 어떤 사람도 결정하도록 강요받아서는 안 된다. 그러므로 사람은 먼저 존재하는 모든 것의 원래 초기의 상태와 목적을 알아야만 하고 창조의 의미와 목적과 창조 안에 모든 창조 된 존재들의 의미와 목적을 알아야만 한다. 그러나 그는 이런 지식을 절대로 책을 통해 얻을 수 없고 자체가 영원한 진리인 하나님의 영을 통해 그에게 전달돼야만 한다. 그러나 전달되기 위해 모든 사람이 성취할 수 있지만 단지 가장 적은 수의 사람들이 성취시키려는 의지가 있는 선행조건이 요구 된다.

그러나 하나님의 영은 단지 이런 선행조건이 갖추어 진 곳에서 자신을 나타낼 수 있다. 이 조건은 단지 사랑을 통해 생명력이 있게 될 수 있는 하나님을 생명력이 있게 믿는 믿음이고 의식적으로 하나님으로부터 진리를 받을 수 있다는 믿음으로 하나님으로부터 진리를 요구하는 일이다. 진리가 사람에게 주어질 것이다. 왜냐면 이제 하나님의 영이 자신의 일부분인 사람 안의 영의 불씨와 연결되기 때문이다. 사람은 영에 의해 가르침을 받을 것이고 이런 일을 믿을 수 없거나 믿기를 원하지 않는 사람은 절대로 지혜에 깨달음의 빛에 도달할 수 없을 것이다.

그러나 믿는 사람에게는 가장 영광스러운 계시들을 알려 주게 될 것이고 그는 선명하고 밝게 다른 사람들이 이해할 수 없는 것을 깨닫게 될 것이다. 그는 연관관계를 이해할 수 있고 그에게 예수 안에서 하나님이 인간이 된 일은 놀랍게 해결할 수 있는 문제가 되어 그에게는 어떠한 증거도 필요하지 않지만 그러나 가장 날카로운 이성이 가능하게 해주는 것보다 더욱 선명하게 모든 것을 꿰뚫어 볼 수 있게 될 것이다. 그러나 깨어난 영에게는 하나님이 이 땅에 거할 때와 현재와 시간적인 간격이 얼마인지가 아무런 의미가 없다. 왜냐면 예수의 삶은 특정한 무리의 사람들을 생각한 삶이 아니고 과거와 현재와 미래의 모든 사람에게 해당되는 삶이기 때문이다.

모든 사람이 이런 예수의 삶을 들을 것이다. 그의 영이 단지 깨어 있으면, 예수의 존재에 대한 증거가 필요하지 않게 될 것이다. 그러나 영의 깨어남이 없이는 가장 날카로운 증거도 혼이 성숙해지는 일에 소용이 없을 것이다. 왜냐면 증거로부터 나온 믿음은 유일하게 인정받을 수 있는 자유의지를 존중하는 믿음이 아니기 때문이다. 그러나 사람의 이성은 아무것도 가지고 있지 않다. 또는 사람의 이성은 사람 안에 영이 깨어나는 일과 단지 적게 연관이 있다.

영이 깨어나는 일은 사랑의 삶의 결과이고 자신의 유익을 구하지 않는 이웃사랑의 삶의 결과이다. 이 때문에 깊은 비밀을 연구하는 일은 이성을 활발하게 활용하는 사람의 특권이 아니고 유일하게 인간 예수가 이 땅에서 하나님을 무엇보다 사랑하고 너희의 이웃을 내 몸처럼 사랑하라고 가르친 하나님의 계명을 지키는 사람의 특권이다. 이 계명을 성취하는 일로 인해 나타나는 효과는 가장 확실하고 선명하게 예수의 존재를 증명해주는 효과이다. 왜냐면 그러면 하나님으로부터 온 영이 사람들을 모든 지혜 안으로 인도하고 사람에게 사람의 이성만으로는 절대로 해줄 수 없는 모든 영적인 연관관계에 대한 설명을 해주기 때문이다.

아멘

Dovezi ale existenței lui Iisus pe Pământ....

Fiecărui om i se oferă posibilitatea de a descoperi secretul întrupării lui Dumnezeu și atunci fiecare persoană va avea și dovada existenței lui Iisus, Care i se va dezvălui acum ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, astfel încât orice altă dovadă va fi inutilă. Și oricine a înțeles odată întruparea lui Dumnezeu va ști și că este nevoie de credință și de ce este nevoie de ea, de ce dovezile nu sunt benefice, ci mai degrabă dăunătoare pentru cursul de dezvoltare a sufletului, în scopul pentru care ființa umană trăiește pe Pământ. Faptul că Dumnezeu s-a întrupat în Iisus Hristos, în ființa umană Iisus, este și rămâne neverosimil pentru oamenii care nu au nici un fel de legătură spirituală, pentru care strădania spirituală este străină..... Iar prin "strădanie spirituală" trebuie înțeles, așadar, "procesul de dezvoltare a sufletului", care nu a primit viața pământească ca un scop în sine, ci doar ca mijloc pentru atingerea unui scop. Astfel, cine nu se străduiește spiritual nu este nici el "trezit", adică gândirea sa este mai mult supusă erorii decât adevărului, el va accepta mai degrabă eroarea și o va accepta ca adevăr, iar adevărul pur i se va părea inacceptabil.... tocmai pentru că spiritul său este încă întunecat, prin care nu trebuie înțeles intelectul, ci scânteia din ființa umană care este parte divină. Prin urmare, această persoană nu va accepta cauzele pur spirituale și, prin urmare, întruparea lui Dumnezeu ca "efect" al unei astfel de "cauze" spirituale îi va fi de neînțeles. Dar ea a avut loc, Dumnezeu S-a conceput pe Sine într-o ființă umană, iar această ființă umană a fost Iisus, fiul Mariei, care a fost născut de spiritul lui Dumnezeu. Nimic nu a fost permis pentru a-i forța pe oameni să creadă și, prin urmare, nașterea lui Iisus a fost supusă și ea legilor umane, dar nu și procrearea..... Oamenii nu ar trebui să îndrăznească să se îndoiască de acest lucru atunci când se gândesc că tot ceea ce a fost creat, precum și întreaga operă de creație a ieșit din puterea lui Dumnezeu, astfel că este cu adevărat posibil ca această putere să lase o ființă umană să se nască din voința Sa. Dar această naștere fără procreare a avut și motivele sale spirituale, care sunt extrem de ușor de înțeles pentru un spirit trezit. Dar ființa umană trebuie să știe că întreaga operă a creației a avut cauze spirituale care s-au bazat pe voința liberă a ființelor spirituale create inițial și că această voință liberă joacă un rol și în existența ființei umane.... spiritul primordial creat odată.... ceea ce este semnificativ și explică, de asemenea, de ce nu se pot găsi dovezi sau doar puține dovezi pentru existența omului Iisus. Pentru că nici un fel de constrângere de orice fel nu poate determina o persoană să aibă o atitudine pozitivă sau negativă față de Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin. Atitudinea față de El trebuie să fie determinată de o libertate totală a voinței, deoarece numai de aceasta depinde reformarea spirituală a ființei umane în ființa creată inițial, în scopul pentru care ființa umană trăiește pe Pământ. Ceea ce poate fi dovedit obligă la o decizie.... Nici o ființă umană nu poate fi forțată să ia o decizie dacă se dorește să se ajungă din nou la perfecțiunea anterioară a ființei primordiale, care este și scopul întregii opere de creație. Prin urmare, ființa umană trebuie să știe mai întâi despre începutul și scopul primordial a tot ceea ce există, despre sensul și scopul creației și al tuturor ființelor create în cadrul ei. Dar el nu va putea niciodată să extragă această cunoaștere din cărți, ci ea trebuie să îi fie transmisă prin intermediul spiritului lui Dumnezeu, Care în Sine Însuși este Adevărul Etern. Dar acest lucru necesită condiții pe care orice ființă umană le poate îndeplini, dar pe care doar foarte puțini oameni doresc să le îndeplinească.... Cu toate acestea, spiritul lui Dumnezeu nu se poate exprima decât acolo unde sunt îndeplinite aceste condiții: O credință vie în Dumnezeu, care nu poate prinde viață decât prin iubire, și o cerere conștientă a adevărului de la Dumnezeu, tocmai în credința de a primi adevărul împărtășit de El.... Și ea va deveni om, pentru că atunci spiritul lui Dumnezeu va lua contact cu scânteia spirituală din ființa umană, care este partea Lui, iar ființa umană va fi instruită de spirit.... Oricine nu poate sau nu vrea să creadă acest lucru nu va ajunge niciodată la înțelepciune, la lumina cunoașterii.... Dar oricui va crede acest lucru i se vor revela cele mai minunate revelații, va recunoaște cu strălucire și claritate ceea ce este de neînțeles pentru alți oameni, va fi capabil să înțeleagă corelațiile, iar întruparea lui Dumnezeu în Iisus va fi pentru el o problemă atât de minunat rezolvată încât nu va mai avea nevoie de nicio dovadă și totuși va fi capabil să vadă prin toate mai clar decât ar putea reuși vreodată cel mai ascuțit intelect. Pentru un spirit trezit, însă, nu contează ce perioade de timp se află între viața lui Iisus pe Pământ și prezent, căci această viață a lui Iisus nu a fost un act calculat pentru un anumit cerc de oameni, ci s-a aplicat tuturor oamenilor din trecut, din prezent și din viitor..... Toți oamenii vor trăi viața lui Iisus, dar nu vor avea nevoie de nicio dovadă a existenței Sale, de îndată ce doar spiritul lor se va trezi, însă fără o trezire a spiritului, chiar și cele mai puternice dovezi ar fi inutile pentru atingerea maturității sufletești, căci credința care decurge din dovezi nu este o credință care respectă liberul arbitru și care este singura care are valoare. Dar intelectul ființei umane nu are nimic sau prea puțin de-a face cu trezirea spiritului în ființa umană..... Acesta din urmă este rezultatul unei vieți de iubire, o viață de iubire dezinteresată față de aproapele, motiv pentru care cercetarea celor mai profunde taine nu este privilegiul unei activități intelectuale vii, ci exclusiv apanajul celor care respectă poruncile lui Dumnezeu, pe care le-a învățat pe Pământ omul Iisus: "Iubește-l pe Dumnezeu mai presus de toate și pe aproapele tău ca pe tine însuți"..... Efectul împlinirii acestor porunci este cea mai sigură și mai clară dovadă a existenței lui Iisus, căci atunci spiritul ieșit din Dumnezeu îl călăuzește pe om în tot adevărul și îl informează și despre toate corelațiile spirituale pe care intelectul uman singur nu le va putea da....

Amin