• Back

종말의 때의 은혜. 종말 전의 죽음. 저 세상.

현재 자신의 불의를 깨닫고 불의를 멀리하는 사람들에게 하나님이 은혜를 베풀 것이다. 그러나 그들의 강퍅함을 버리지 않고 그들의 이웃을 긍휼히 여기지 않고 이로써 자신의 사랑없음으로 자신을 심판하는 사람들은 긍휼히 여김을 받지 못하고 가장 무거운 벌을 받게 될 것이다. 다가오는 때가 사람들의 타락을 증거할 것이다. 사람들이 모든 것을 파괴시킬 생각과 가장 생각해낼 수 없는 수단들을 생각해내게 될 것이고 그들은 이런 수단을 사용해 그들의 계획을 실행시키는 일을 주저하지 않을 것이다. 사람들을 압제하는 일은 증가할 것이고 이 모든 일에 대해 주동자는 책임을 져야만 할 것이다. 마찬가지로 주동자에게 동조하고 그의 계획을 지원해주는 모든 사람들도 책임을 져야만 할 것이다. 왜냐면 하나님은 공의롭고 생각과 말과 행동에 따라 판단하기 때문이다.

하나님께 숨길 수 있는 것은 없고 하나님은 사람의 심장을 바라본다. 심장의 모든 움직임이 은혜의 정도를 결정한다. 종말이 다가오면, 이 은혜가 그에게 주어지고 보장이 된다. 그러나 종말은 피할 수 없게 다가오고 사람들의 행동이 종말이 빠르게 다가오게 한다. 그러므로 하나님이 자신의 인내를 더 오래 행하고 사람들에게 자주 자신을 변화시킬 수 있는 기회를 아직 자주 줄지라도 인류를 더 낫게 만들 수 없게 된 한 시대가 끝이 날 것이다. 그러나 사람들이 이런 기회를 더 이상 활용하지 않고 그러므로 하나님이 이 땅의 삶을 마치게 한다.

이 시대는 인류의 성장에 아주 특별하게 은혜가 충만한 시대이고 이 시대가 너희가 구원을 받기에 전적으로 충분했을 것이다. 그러나 종말의 때까지 하나님은 특별한 은혜의 선물로 사람들과 함께 하지만 대부분의 사람들이 하나님과 또는 자기 자신의 혼의 구원과 연관되어 있는 모든 것에 더 이상 주의를 기울이지 않는 것처럼 그들은 이런 특별한 은혜의 선물에 주의를 기울이지 않을 것이다. 그러므로 이 땅에서 오랫동안 거하는 일이 도움이 되지 않는다. 다시 말해 단지 육체만 성공하고 그러나 소멸되지 않는 혼은 성공하지 못한다. 그러므로 혼은 계속되는 모든 이 땅의 기회를 빼앗긴다.

그러나 너희가 마지막 심판 전인 이 땅의 종말 전에 육신의 생명을 잃게 되어 저 세상에서 영접을 받고 저 세상에서 마찬가지로 하나님의 말씀을 거부하지 않으면, 너희에게 아직 저 세상에서 계속 성장하는 일이 보장된다. 이 땅에서 자신의 결정을 하지 않은 혼들에게 종말 전의 죽음은 특별한 은혜이다. 그러면 그는 저 세상에서 도움을 받을 수 있고 사랑으로 섬길 수 있는 충분한 기회를 얻고 이로써 아직 중단된 성장을 지속할 수 있거나 또는 그의 저항이 아주 크지 않다면, 성장 과정을 시작할 수 있다. 그가 자신을 돕기 원하는 혼들에게 귀를 기울이지 않으면, 그 자신이 계속하여 퇴보할 수 있고 다시 굳은 물질이 될 수 있다. 그러면 그는 다시 인간으로 육신을 입기까지 긴 이 땅의 과정을 가야만 한다.

하나님은 옛 땅이 사라지게 하기 전에 많은 은혜를 준비해 두었지만 하나님은 사람의 자유의지에 강요하지 않는다. 사람들이 하나님의 은혜에 자신을 여는 지에 따라 그들은 스스로 자신의 혼을 위한 유익을 얻는다. 그들이 모든 은혜에 주의를 기울이지 않고 자신을 닫는다면, 그들은 저 세상에서뿐만 아니라 이 땅에서 공허하고 무기력하게 머물게 될 수 있다. 또는 그들은 그들의 의지를 통해 모든 은혜의 선물이 자신에게 역사하도록 허용하여 능력을 아주 많이 받음으로 믿을 수 없게 빠르게 자신을 높이 성장시킬 수 있다. 왜냐면 하나님은 은혜와 긍휼이 충만한 하나님이고 그러나 또한 공의의 하나님이고 하나님은 사람들의 의지에 따라 사람들을 돕기 때문이다.

아멘

Harurile timpului de la urmă.... Moartea înainte de... Lumea de dincolo....

Dumnezeu va fi milostiv cu cei care își recunosc încă în prezent greșelile și se abțin de la ele, dar fără milă pedeapsa cea mai aspră va fi aplicată celor a căror asprime nu se potolește, care nu au milă nici față de semenii lor și care astfel se judecă pe ei înșiși prin lipsa lor de iubire. Iar vremurile care vor veni vor da mărturie despre depravarea oamenilor, vor fi puse la cale cele mai de neconceput mijloace, care sunt toate menite să servească distrugerii, iar oamenii nu se vor sfii să își ducă la îndeplinire planurile prin folosirea acestor mijloace, iar asuprirea oamenilor va crește. Iar instigatorii trebuie să răspundă pentru tot, precum și toți cei care sunt de acord cu ei și îi susțin în planurile lor. Căci Dumnezeu este drept și El judecă după gânduri, cuvinte și fapte.... Nimic nu este ascuns de El; El vede în inima omului, iar fiecare frământare a inimii determină măsura de har care îi este disponibilă, care îi este acordată atunci când se apropie sfârșitul. Căci sfârșitul vine irevocabil.... Comportamentul oamenilor îl grăbește și, prin urmare, se încheie o perioadă care nu ar avea ca rezultat o rasă umană mai bună, chiar dacă Dumnezeu ar vrea să-și exercite încă mult timp răbdarea și oamenilor li s-ar da încă adesea posibilitatea de a se schimba. Dar acestea nu le mai sunt de nici un folosesc, și astfel viața pământească este încheiată de Dumnezeu....

Această perioadă de dezvoltare a fost deosebit de bogată în har pentru omenire și ar fi putut fi, de asemenea, complet suficientă pentru răscumpărarea ei. Dumnezeu îi asistă pe oameni cu daruri extraordinare de har până la sfârșit, însă acestea sunt de cele mai multe ori trecute neobservate, așa cum nu se mai ține cont de absolut nimic care să aibă legătură cu Dumnezeu sau cu propria mântuire a sufletului lor. Și de aceea, o ședere mai lungă pe acest Pământ este nepotrivită, adică aduce numai succese trupului, dar nu și sufletului, care este nepieritor. Și de aceea sufletul este lipsit de orice posibilitate pământească ulterioară, dar are totuși asigurată o dezvoltare ulterioară în lumea de dincolo, dacă nu este la fel de ostil față de Cuvântul lui Dumnezeu în lumea de dincolo. Cu condiția să își piardă totuși viața trupească înainte de judecata finală, înainte de sfârșitul acestui Pământ, și să fie acceptat în împărăția de dincolo. Moartea este, de asemenea, un har special pentru om, dacă acesta nu a luat o decizie pe Pământ. Atunci, el va găsi încă numeroase ocazii în lumea de dincolo de a fi de ajutor și de a sluji cu iubire și, astfel, poate continua dezvoltarea întreruptă, ba chiar o poate începe, dacă rezistența sa nu este prea mare, dacă nu ascultă sufletele care vor să-l ajute. Pentru că atunci el poate, de asemenea, să își continue încă retrogradarea și să se întoarcă din nou în materia solidă, și atunci mai trebuie să parcurgă încă lungul drum terestru până când se poate întrupa din nou ca ființă umană. Astfel, Dumnezeu îi rezervă încă multe binecuvântări înainte de a lăsa vechiul Pământ să treacă, însă nu forțează liberul arbitru al oamenilor și, pe măsură ce aceștia se deschid harului Său, beneficiază și ei înșiși de beneficiile sufletelor lor.... Ei pot rămâne goi și neputincioși atât pe Pământ, cât și în lumea de dincolo, dacă ignoră toate binecuvântările și se închid în fața lor, sau se pot totuși dezvolta incredibil de repede de îndată ce permit ca fiecare dar al harului să își facă efectul asupra lor prin voința lor și primesc astfel o mare putere. Căci Dumnezeu este extrem de milostiv și îndurător, dar și drept, și El îi consideră pe oameni după voința lor....

Amin