• Indietro

La sorte beata e l’attività nel Regno spirituale

Vi attende una sorte davvero beata, quando benedetti riccamente con beni spirituali entrate nel Regno dell’aldilà. Allora potrete subito occuparvi di compiti, che rendono felici voi stessi, percepirete una ultramisura di Forza e voler guidare oltre la stessa, perché sapete anche, che esistono degli esseri, che sono totalmente senza forza e che potete aiutare loro. La vostra volontà si rivolgerà a costoro ed ora comincia la vostra vera attività, di liberare delle anime legate, infelici, mentre trasmettete loro il bene spirituale che voi stessi possedete, mentre lavorate con i tesori che vi siete conquistati sulla Terra attraverso una vita nell’amore. Possedete la Forza in ultramisura e vedete il tormento delle anime senza forza, perché vi sono dischiusi gli occhi per la sorte di coloro che dimorano nell’oscurità. Le potete vedere nel loro stato infelice, potete associarvi a loro, ma senza essere riconosciuto come uno che appartiene ad un’altra sfera. La vostra volontà d’aiutare sarà ultrapotente in voi, con perseveranza ed amore cercate di stimolare queste anime di attivarsi loro stesse e di conquistarsi per questo la Forza attraverso l’amore. Già la volontà di una tale anima, di assistere delle anime co-sofferenti, le procurerà la Forza e stimolare questa volontà sarà la vostra inarrestabile fatica, perché non le potete aiutare diversamente, quando la loro volontà vi si oppone. Ma vi affluisce sempre nuova Forza e perciò non vi stancherete nell’attività salvifica. A voi tutti stanno vicino delle anime che potete assistere e questo vi rende felici, che potete distribuire e con ciò ricevere sempre nuova Forza, che intorno a voi risplende la Luce sempre più chiara e che potete portare avanti questa Luce, dove vi spinge il vostro amore per prestare l’aiuto. La vera attività non può essere spiegata a voi uomini, ma nessun’anima che sta nella Luce è inattiva e quindi ha da mostrare una ricchezza spirituale. L’unificazione con degli esseri dello stesso grado di Luce aumenta la loro Forza d’aiutare, ed insieme intraprendono il loro lavoro di Redenzione, per eseguire dei salvataggi anche difficili, per cui la Forza di una singola anima non è sufficiente. Quello che si sono conquistate sulla Terra in beni spirituali, nel Regno spirituale aumenta sempre di più, perché ne distribuisce e riceve sempre di più, più lei ne dà. Lei è colma di un sapere complessivo ed il sapere è Luce. Perciò non teme nemmeno l’oscurità, perché può sempre irradiare Luce, quando lo vuole. Ma alle anime nell’oscurità rimane nascosta la loro pienezza di Luce, finché loro stesse desiderano la Luce. L’anima di Luce però vede tutto, per lei l’oscurità non è nessun pericolo e nessuno spavento, la riempie soltanto un amore compassionevole, quando vede le anime senza forza, che non possono liberare sé stesse dalla loro situazione infelice. E dov’è l’amore, là vi è anche la salvezza. Perciò la Luce viene portata continuamente nell’oscurità e viene lavorato sulle anime con amore e pazienza, finché cercano di cambiare, finché loro stesse non vogliono ricevere anche loro la Luce. Allora l’opera di salvezza è riuscita, perché ora può essere portato all’anima ciò che le manca, l’anima di Luce può donarsi e sarà ancora più felice, più volonterosa viene accettato il suo aiuto, perché guida a Dio le anime, che per Lui sono perdute finché languono nell’oscurità.

Amen

Soarta binecuvântată și activitatea în Împărăția spirituală....

O soartă cu adevărat binecuvântată vă așteaptă dacă intrați în împărăția de dincolo bogat binecuvântată cu bunuri spirituale. Atunci veți putea imediat să vă ocupați de sarcini care vă fac pe voi înșivă fericiți, veți simți o abundență de putere și veți dori să o transmiteți mai departe, pentru că știți, de asemenea, că există ființe complet neputincioase și pe care le puteți ajuta. Și voința voastră se îndreaptă spre acești nefericiți, iar acum începe activitatea voastră efectivă de răscumpărare a sufletelor nefericite legate, împărtășindu-le binele spiritual pe care îl posedați voi înșivă, lucrând cu comorile pe care le-ați dobândit pe Pământ printr-o viață de iubire..... Voi posedați putere din belșug.... și vedeți chinul sufletelor neputincioase, pentru că ochii voștri s-au deschis la soarta celor care locuiesc în întuneric.... Îi puteți vedea în starea lor nefericită, vă puteți alătura lor, dar fără să fiți recunoscuți de ei ca aparținând unei alte sfere.... Dorința de a ajuta devine copleșitoare în voi, cu perseverență și iubire încercați să încurajați aceste suflete să fie ele însele active și să dobândească forța pentru aceasta prin iubire.... Voința unui astfel de suflet de a ajuta sufletele suferinde le va da deja forța, iar efortul vostru constant va fi de a stimula această voință, pentru că nu le puteți ajuta altfel dacă voința lor se opune. Cu toate acestea, o nouă forță va curge mereu către voi și, prin urmare, nu veți obosi în activitatea voastră de răscumpărare. Aveți cu toții suflete aproape de voi pe care le puteți ajuta, iar acest lucru vă face fericiți că puteți distribui și primi astfel o forță mereu nouă, că vă înconjoară o lumină tot mai strălucitoare și că puteți purta lumina acolo unde iubirea voastră vă îndeamnă să ajutați. Activitatea propriu-zisă nu vă poate fi explicată vouă, oamenilor, dar niciun suflet nu este inactiv, care stă în lumină și, prin urmare, are astfel o bogăție spirituală de oferit. Unirea cu ființe de același grad de lumină le sporește puterea de a ajuta, iar împreună ele își continuă acum activitatea de răscumpărare pentru a efectua și salvări dificile, pentru care puterea sufletului individual nu este încă suficientă. Ceea ce sufletul a dobândit pe Pământ sub formă de bunuri spirituale crește tot mai mult în împărăția spirituală, căci el distribuie și primește tot mai mult cu cât dăruiește mai mult.... O cunoaștere cuprinzătoare îl umple, iar cunoașterea este lumină.... De aceea nici el nu se teme de întuneric, pentru că el poate oricând să radieze lumină dacă vrea.... Dar abundența lui de lumină rămâne ascunsă sufletelor întunericului până când ele însele tânjesc după lumină. Dar sufletul de lumină vede totul, pentru el întunericul nu reprezintă nici un pericol și nici o teroare, doar o iubire milostivă îl umple atunci când vede sufletele neputincioase care nu se pot elibera din situația lor nefericită. Iar acolo unde există iubire, există și salvare.... Din acest motiv, lumina este adusă în mod constant în întuneric, iar sufletul este lucrat atât de mult cu dragoste și răbdare până când caută să se schimbe, până când el însuși vrea să primească lumina.... Atunci lucrarea de salvare va fi reușit, pentru că acum sufletul poate primi ceea ce îi lipsește, sufletul de lumină se poate dărui pe sine, și va fi cu atât mai fericit cu cât ajutorul său va fi acceptat cu mai multă bunăvoință. Căci el conduce la Dumnezeu sufletele care au fost pierdute pentru El atâta timp cât au lâncezit în întuneric....

Amin