• Indietro

Grande sofferenza – Grande Grazia

Nell’ultragrande sofferenza c’è una Grazia particolare, benché questo vi sia incomprensibile, perché il Mio Amore non vuole far sprofondare voi uomini nell’ebbrezza del mondo, e perciò vi mette di fronte a queste ore della miseria più oscura, per stimolarvi alla riflessione, altrimenti l’anima andrebbe a mani vuote e non avrebbe da registrare nessun successo nel suo sviluppo spirituale. La sofferenza è sempre da considerare come un mezzo per rendere l’uomo inerme e cosciente della sua debolezza, e come la sofferenza contribuisce che l’anima si rivolga a Me, che Mi chiede Aiuto e si affida umilmente a Me, è di grande benedizione e perciò da considerare un Dono di Grazia. La sofferenza conduce a Me, mentre attraverso le gioie del mondo, come attraverso ogni godimento terreno, si ottiene il contrario. La sofferenza stimola l’uomo alla preghiera, e senza preghiera nessun collegamento con Me è possibile. Senza preghiera il Dono di Grazia non può essergli presente, perché la preghiera annuncia la volontà ed il desiderio di Me, ed allora posso andare incontro all’uomo e dargli in adempimento della sua richiesta ciò di cui ha bisogno. Ma se all’uomo rimane risparmiata la sofferenza, allora il corpo sosta nel rifiuto dello spirito, se questo vuole annunciarsi all’anima, affinché l’uomo possa ricevere la giusta guida e istruzione. Quest’ultima è comunque assolutamente necessaria per la risalita spirituale, per il raggiungimento di un alto grado di maturità dell’anima, che questa viene istruita dallo spirito e così l’anima si unisce con lo spirito. Ma per questo devo assolutamente garantirle Aiuto con la Mia Forza, e perciò prima devo essere pregato, perché la libera volontà dell’uomo è determinante, e questa viene spinta alla decisione con la sofferenza. La sofferenza può anche indurire il cuore d’un uomo, allora l’uomo scende e non tende più verso l’Alto, ed allora non esiste alcun altro mezzo che fosse più coronato da successo che questo. Quasi sempre la sofferenza conduce a Me, quasi sempre l’uomo si perfeziona attraverso la sofferenza, ed allora questa ha compiuto il suo scopo. Allora voi uomini dovete essere anche grati per questa, e considerarla anche come Grazia, perché la sofferenza terrena non è uno stato duraturo, ed è estremamente ricca di benedizione se soltanto volete maturare. Allora Mi sarete eternamente grati e nello stato della riconoscenza la vita terrena vi è anche più facilmente spiegabile, ed allora riuscite anche a superare il grande tempo di miseria, perché allora non vivete la vostra vita da soli ma con Me, perché vi dischiudete a ME nella preghiera ed ora ricevete Forza, che voi potete nuovamente utilizzare secondo la propria volontà, e l’utilizzerete pure con sicurezza per la risalita spirituale com’è la vostra destinazione.

Amen

Suferință mare - Har mare....

Suferința excesivă este un har deosebit, deși acest lucru este de neînțeles pentru voi; căci iubirea Mea nu vrea să vă lase pe voi, oamenii, să vă scufundați în frenezia lumii și vă opune acest lucru cu ceasuri de cea mai întunecată suferință pentru a vă determina să reflectați, altfel sufletul ar pleca cu mâinile goale și nu ar avea niciun succes de înregistrat în dezvoltarea sa spirituală. Suferința trebuie privită întotdeauna ca un mijloc de a-l face pe om neajutorat și de a-l face conștient de slăbiciunea sa, iar de îndată ce suferința ajută sufletul să se întoarcă la Mine, să se apropie de Mine pentru ajutor și să se încredințeze cu umilință Mie, ea este o mare binecuvântare și, prin urmare, trebuie privită ca un dar al harului. Pentru că suferința duce la Mine, în timp ce plăcerile lumii, precum și toate plăcerile pământești obțin contrariul. Suferința determină ființa umană să se roage, iar fără rugăciune nu este posibilă nicio legătură între voi și Mine. Fără rugăciune, darul harului nu vă poate fi transmis, deoarece rugăciunea exprimă voința și dorința pentru Mine și astfel Eu pot întâlni ființa umană și îi pot da ceea ce are nevoie ca împlinire a cererii sale. Dar dacă ființa umană este scutită de suferință, trupul va rămâne în apărare împotriva spiritului, dacă acesta vrea să se facă cunoscut sufletului, astfel încât ființa umană să primească îndrumarea și instrucția corectă. Dar aceasta din urmă este absolut necesară pentru ascensiunea spirituală, pentru ca sufletul să atingă un grad înalt de maturitate, ca el să fie instruit de spirit și astfel sufletul să se unească cu spiritul. Dar pentru aceasta trebuie neapărat să îi acord ajutor cu puterea Mea și, prin urmare, să fie abordat deocamdată, pentru că voința liberă a ființei umane este decisivă, dar aceasta este îndemnată să ia o decizie în suferință. Suferința poate, de asemenea, să împietrească o inimă umană, atunci ființa umană se va îndepărta și nu va mai lupta pentru ascensiune, iar atunci nu există alte mijloace care să aibă mai mult succes. Dar de cele mai multe ori suferința duce la Mine, de cele mai multe ori ființa umană se desăvârșește prin suferință, și atunci ea și-a îndeplinit scopul. Dar atunci ar trebui să-Mi fiți și voi recunoscători pentru așa ceva și, de asemenea, să o recunoașteți ca pe un har, deoarece suferința pământească nu este o stare permanentă și este extrem de benefică dacă doar doriți să vă maturizați. Atunci Îmi veți mulțumi veșnic, iar în starea de cunoaștere viața pământească vă va fi de asemenea mai ușor de explicat și vă veți găsi calea și în vremuri de mare adversitate, căci atunci nu vă veți mai trăi viața singuri, ci împreună cu Mine, pentru că vă deschideți către Mine în rugăciune și acum primiți putere pe care o puteți folosi din nou după propria voință și o veți folosi cu siguranță pentru ascensiunea spirituală, așa cum este destinul vostru....

Amin