• Indietro

Anticipato decesso dal mondo – Il suo scopo

Agli uomini viene continuamente messo davanti agli occhi la caducità di cose terrene, e sempre si avvicina a loro la morte, quando innumerevoli uomini devono lasciare la vita anticipatamente e gli uomini rimasti stanno impotenti di fronte agli avvenimenti che portano sofferenza e miseria su loro. Ma non cambiano la loro mentalità e non riflettono nemmeno sulla vera causa della sofferenza e del morire anticipato degli uomini. E perciò la sofferenza assume delle forme sempre più dolorose, e l’umanità seguirà piena di terrore l’avvenimento del mondo e s’irrigidirà sulla grandezza del disastro che irrompe su di lei. Perché non vuole diversamente, dato che gli uomini rimangono totalmente insensibili dalla miseria del tempo e non ne traggono nessuna utilità per le loro anime. E perciò Dio impiega i mezzi più aspri per scuoterli dalla loro letargia, perché benché gli uomini soffrano sia terrenamente che corporalmente, le loro anime ne rimangono intoccate, rimangono indifferenti verso i colpi del destino, altrimenti cercherebbero di cambiare nella conoscenza che la loro predisposizione spirituale è la causa dell’aumentata sofferenza sulla Terra. E per questo molti uomini devono anche decedere anzitempo dalla vita, perché una prolungata rimanenza sarebbe piuttosto uno svantaggio che un vantaggio per le loro anime che perderebbero totalmente la loro fede e penserebbero soltanto ancora alla loro vita terrena. Perciò Dio permette anche che innumerevoli uomini perdano la vita del corpo malgrado lo stato di imperfetta maturità, per impedire una retrocessione di sviluppo, per dare loro ancora nell’aldilà la possibilità di maturare, perché a loro non rimane nascosto lo stato sulla Terra e possono seguire anche l’ulteriore percorso e ricevere conoscenza, che gli uomini stessi hanno colpa della pesante sofferenza terrena a causa della trascuratezza per la salvezza della loro anima mediante un cammino di vita condotto erroneamente, mediante l’assenza di fede ed a causa del pensare disamorevole. Ma gli uomini che Dio richiama anzitempo dalla Terra, possono giungere alla conoscenza ancora in vista della morte, si possono ancora unire intimamente con Dio, possono essere ancora purificati attraverso grande sofferenza ed allora questa ha procurato loro un grado di aumentata maturità che una vita terrena più lunga non avrebbe procurato loro, ed allora un decesso precoce dal mondo è per loro ancora una benedizione. E per quanto grande sia la sofferenza sulla Terra, è soltanto un mezzo per la conquista delle anime, ma viene riconosciuto soltanto da pochi uomini come tale. La grandezza della miseria deve far trovare la via verso Dio, il Quale può bandire ogni miseria e lo farà anche se l’uomo attende credente il Suo Aiuto. Ma dove anche questa grande miseria è senza successo, dove gli uomini Lo dimenticano e si trovano nel più grande pericolo di andare totalmente verso l’abisso, là Dio termina qualche vita terrena, ed Egli permette il disastro apparentemente disumano, perché Egli pensa sempre alle anime degli uomini e cerca di salvarle, benché con ciò il corpo deceda, perché nulla è sbagliato di quello che Egli fa, ma tutto è buono e di benedizione per l’anima dell’uomo.

Amen

Plecarea prematură din lume.... Scopul....

Trecerea în neființă a lucrurilor pământești continuă să fie adusă în fața ochilor oamenilor, iar moartea se apropie în mod constant de ei atunci când nenumărați oameni pleacă prematur din viață și ei se confruntă cu acele evenimente neputincioase care aduc suferință și mizerie oamenilor. Dar ei nu se răzgândesc și nici nu se gândesc la cauza reală a suferinței și a morții premature a oamenilor. Și de aceea suferința capătă forme din ce în ce mai dureroase, iar omenirea va privi cu groază evenimentele mondiale și va îngheța în fața magnitudinii nenorocirii care se abate asupra ei. Pentru că nici nu ar vrea să fie altfel, dar oamenii rămân complet neimpresionați de mizeria vremii și nu trag niciun beneficiu din ea pentru sufletele lor. Și de aceea Dumnezeu folosește cele mai severe mijloace pentru a-i trezi din letargia lor, căci chiar dacă oamenii suferă pământesc și fizic, sufletele lor rămân neafectate, rămân indiferente la loviturile sorții sau ar încerca să se schimbe în conștientizarea faptului că atitudinea lor spirituală este cauza creșterii suferinței pe Pământ. Și acesta este motivul pentru care atât de mulți oameni sunt nevoiți să plece prematur din viață, deoarece o ședere mai lungă ar fi mai mult în detrimentul sufletului lor decât benefică, pentru că și-ar pierde complet credința și s-ar gândi doar la viața lor pământească. Din acest motiv, Dumnezeu îngăduie de asemenea ca atât de mulți oameni să-și piardă viața fizică, în ciuda lipsei lor de maturitate, pentru a preveni regresul, pentru a le da totuși posibilitatea de a se maturiza în lumea de dincolo, pentru că starea de pe Pământ nu le rămâne ascunsă, iar ei pot de asemenea să urmeze cursul mai departe și să ajungă la conștientizarea faptului că oamenii înșiși sunt vinovați pentru suferințele grave de pe Pământ din cauza neglijării mântuirii sufletului lor, din cauza unui mod de viață condus greșit, din cauza necredinței și a gândirii lipsite de bunătate. Dar oamenii pe care Dumnezeu îi cheamă prematur de pe Pământ pot totuși să ajungă la cunoaștere în fața morții, pot totuși să se unească intim cu Dumnezeu, pot totuși să se purifice prin mari suferințe, iar atunci acest lucru le va fi adus un grad sporit de maturitate pe care o viață pământească mai lungă nu l-ar fi adus, și atunci o plecare timpurie din lume va fi totuși o binecuvântare pentru ei. Și oricât de mare ar fi suferința pământească pe Pământ, ea este doar un mijloc de a câștiga sufletul.... dar recunoscută ca atare doar de puțini oameni. Mărimea adversității ar trebui să-i facă să găsească calea spre Dumnezeu, Care poate și va alunga orice adversitate dacă ființa umană așteaptă cu credință ajutorul Său. Cu toate acestea, acolo unde chiar și această mare adversitate nu reușește, unde oamenii Îl uită și sunt în cel mai mare pericol de a se îndrepta complet spre abis, Dumnezeu va pune capăt multor vieți pământești și va îngădui o nenorocire aparent inumană, căci El își amintește întotdeauna de sufletele oamenilor și caută să le salveze, chiar dacă trupul va pieri în acest proces, căci nimic din ceea ce face El nu este greșit, ci totul este bun și o binecuvântare pentru sufletul ființei umane....

Amin