• Back

NOVO PROGONSTVO.... PRETHODNA SMRT, JOŠ UVIJEK MOGUĆNOST NAPREDOVANJA U ONOSTRANOM....

Jedino nesavršeno duhovno mora još jednom prevaliti zemaljski put, (duhovno) koje se na Kraju Perioda Izbavljenja iskazalo kao potpuno Bogu-daleko, i stoga se ni u onostranom ne bi nikada razvilo naviše. I zato će već prije, smrt pretrpjeti još mnogi ljudi, kod kojih još postoji mogućnost višeg razvoja u onostranom, tako da ne pripadnu onima koji moraju doživjeti Kraj zemaljskog Perioda, i stoga novo progonstvo u čvrstu formu preoblikovane (novooblikovane) Zemlje. Međutim, u duhovnom kraljevstvu bi potonji pripadali najnižim sferama, a zatim bi se također još više udaljavali od Boga, tako da bi nakon nezamislivo dugo vremena također postali čvrsti oblik (forma), dakle za stvaranje novih materijalnih tvorevina bi iznova bila uzeta njihova duhovna supstanca, i tek bi nakon izuzetno dugog vremena mogli prevaliti svoj razvojni put na Zemlji. S jedne je strane duhovno koje se još ranije odvaja od Zemlje, u prednosti, u tome što se u onostranom može brže razvijati uvis nego na Zemlji, pod preduvjetom da pribavi volju za to, da dođe do spoznaje ili u posljednji čas prije smrti ili kroz trud svjetlosnih bića u onostranom. Ali, ako ne teži uvis i svoje neznanje zadrži u duhovnom kraljevstvu, te ustraje u odbijanju i opiranju, onda ono tone sve dublje, sve dok Bog u potpunosti ne povuče Svoj Duh Ljubavi od njega, i ne pusti duhovnom da iznova postane čvrst oblik (forma), što međutim zahtijeva mnogo duže vremensko razdoblje, prije nego li ovo duhovno iznova smije prevaliti put na Zemlji. Muke obnovljenog zemaljskog hoda od strane ljudi se ne mogu izmjeriti, inače bi im bilo lakše shvatiti zbog čega Zemljom ide toliko patnje, da još uvijek može biti utjecaja na nazor čovjeka, na njegovu volju i na njegov stav prema Bogu. No, to što mnogo ljudi kroz patnju još povećava udaljenost od Boga, leži na tome (je zbog toga) što oni hodaju u zabludi, što su slijepi u duhu, a ipak ne žele prihvatiti danje svjetlo, kada im je ponuđeno. Jasno izlaganje Istine bi moglo promijeniti njihovo razmišljanje, ali u najtamnijoj noći oni također još uvijek zatvaraju oči i ne primjećuju sjaj svjetla koji im omogućuje prepoznati put kojim bi oni trebali hodati. Ali, njima se ne može pomoći na nijedan drugi način, nego da im se približi (protumači) Istina.... I u onostranom ju oni moraju dobrovoljno prihvatiti, žele li koračati uvis. Njihova je volja vezana samo u čvrstom obliku (formi), tada duhovno nije samo odgovorno, nego se ono mora kretati prema Božjoj volji i postaje nešto slobodnije kada se ono izjasni spremnim za služenje. Zato su ljudi na Zemlji usprkos većoj zemaljskoj nevolji i muci, još uvijek u velikoj prednosti naspram vezanog duhovnog, budući je volja slobodna, i stoga otuda sama može stvoriti promjenu, čim čovjek samo ima žudnju da stane u Istini, da spozna istinito i da sazna.... Tada je pošteđen obnovljenog progonstva u čvrstu formu, iako je on sada prerano opozvan sa Zemlje. Jer, tada on može ući u duhovno kraljevstvo, gdje mu je sada ponuđena od njega žuđena Istina, i on stupa na put uzlaznog razvoja. A otuda će na kraju ovog zemaljskog perioda, na Zemlji biti još jedino u potpunosti Bugu-dalekih i nekolicina s Bogom-povezanih ljudi, i dogodit će se konačno razdvajanje.... Potonji će za vječnost pripadati Bogu, a prethodni će morati proći neizrecive muke u svezanoj volji.... s tvorevinama Nove Zemlje.

AMEN

Noua izgonire....Moartea nu exclude posibilitatea ascensiunii în viața de apoi.....

Numai ființa spirituală imperfectă trebuie să parcurgă din nou calea pământească, care la sfârșitul perioadei de răscumpărare s-a dovedit a fi complet îndepărtată de Dumnezeu și, prin urmare, nu se va dezvolta niciodată, de asemenea, în sus, în lumea de dincolo. Și de aceea, mulți oameni care mai au încă posibilitatea unei dezvoltări superioare în lumea de dincolo vor muri înainte, pentru a nu face parte dintre cei care trebuie să experimenteze sfârșitul perioadei pământești și, prin urmare, noua izgonire în forma solidă a Pământului nou format. În împărăția spirituală, însă, aceștia din urmă vor aparține sferelor cele mai joase și chiar și atunci se vor îndepărta tot mai mult de Dumnezeu, astfel încât, după un timp infinit de lung, vor deveni și ei formă solidă, astfel încât substanța lor spirituală va fi luată din nou pentru crearea de noi creații materiale și numai după un timp extrem de lung vor putea acoperi cursul dezvoltării lor pe Pământ. Pe de o parte, substanța spirituală care părăsește Pământul înainte de acest moment are un avantaj prin faptul că se poate dezvolta mai repede în lumea de dincolo decât pe Pământ, cu condiția să aibă voința de a face acest lucru, să ajungă la cunoaștere fie în ultimul ceas înainte de trecerea sa, fie prin eforturile ființelor de lumină din lumea de dincolo. Dar dacă nu se străduiește să urce în sus și își păstrează ignoranța în împărăția spirituală, rămânând defensivă și rezistentă, atunci se va scufunda tot mai adânc până când Dumnezeu își va retrage complet spiritul de iubire din ea și va permite substanței spirituale să devină din nou o formă solidă, dar acest lucru necesită o perioadă de timp mult mai lungă înainte ca această substanță spirituală să poată parcurge din nou drumul pe Pământ. Oamenii nu pot măsura agonia unui progres pământesc reînnoit, altfel le-ar fi mai ușor să înțeleagă de ce trece atâta suferință pe Pământ, care poate influența în continuare atitudinea ființei umane, voința sa și atitudinea sa față de Dumnezeu. Cu toate acestea, faptul că mulți oameni își măresc distanța față de Dumnezeu prin suferință se datorează faptului că trăiesc în eroare, că sunt orbi în spirit și totuși nu vor să accepte lumina zilei atunci când aceasta li se oferă. O explicație clară a adevărului ar fi capabilă să le schimbe modul de gândire, însă în cea mai întunecată noapte ei încă închid ochii și nu observă lumina care le-ar permite să recunoască drumul pe care ar trebui să meargă. Dar ei nu pot fi ajutați în alt mod decât dacă li se aduce adevărul.... Și chiar și în lumea de dincolo trebuie să îl accepte de bunăvoie dacă vor să se înalțe. Numai în forma solidă voința lor este legată, atunci spiritualul nu este responsabil de sine, ci trebuie să se miște conform voinței lui Dumnezeu și devine oarecum mai liber numai atunci când se declară dispus să fie de folos. De aceea, oamenii de pe Pământ, în ciuda celor mai mari adversități și necazuri pământești, sunt încă mult avantajați față de substanța spirituală legată, deoarece voința lor este liberă și, prin urmare, poate crea o schimbare pentru ea însăși, de îndată ce ființa umană are doar dorința de a sta în adevăr, de a deveni conștientă și a recunoaște ceea ce este adevărat..... Atunci ea va fi scutită de o ființă reînnoită legată în forma solidă, deși acum va fi chemată prematur de pe Pământ. Căci atunci ea poate intra în împărăția spirituală, unde acest adevăr pe care îl dorește îi este acum oferit și intră pe calea dezvoltării ascensionale. Și, prin urmare, la sfârșitul acestei perioade pământești vor rămâne pe Pământ doar oameni complet îndepărtați de Dumnezeu și puțini oameni legați de Dumnezeu, iar separarea finală va avea loc.... Aceștia din urmă vor aparține lui Dumnezeu pentru eternitate, iar primii vor trebui să ia calea suferinței de nedescris în voia legată.... în creațiile Noului Pământ....

Amin