Comparer communication avec traduction
« Dieu envoya Son Fils sur la Terre….»
Il vous est toujours de nouveau donné l'Éclaircissement sur le fait que l'Âme de Jésus venait du monde de la Lumière sur la Terre, pour S’incorporer dans l'Homme Jésus pour une Mission qui demandait une Âme pure, parce que Dieu Lui-Même voulait prendre demeure dans cette Âme et Il pouvait le faire seulement dans une Âme pure sans péché. Il envoya Son Fils sur la Terre. Quelle Parole peut vous le confirmer encore plus clairement ? C’était une Âme non tombée, au contraire des âmes des hommes qui doivent parcourir le long chemin de développement à travers la Création et commencer leur incorporation comme homme dans un état très imparfait. Cela n'exclut pas cependant que l'Âme de Jésus devait indiciblement lutter et combattre contre tout le spirituel immonde qui l'opprimait de l'extérieur, parce que Son Corps était de la matière non mûre et à travers l'influence de l'adversaire l’Âme a été durement opprimée par ces substances non rachetées. Le Corps était attaqué par toutes les passions terrestres et exigeait l'accomplissement des instincts qui lui étaient encore attachés car ils appartenaient à des substances encore très immatures du Corps. L'Âme de Jésus vint sur la Terre totalement pure, mais d’innombrables entités non mûres s'accrochaient à Elle, et l'Âme ne devait pas les secouer, mais elle devait les adoucir et les porter au mûrissement. Même de l’extérieur le spirituel non mûr faisait rage contre l’Homme Jésus, l’environnement agissait sur Son Âme, de sorte que celle-ci avait à soutenir toutes les luttes intérieures qu’une âme tombée devaient soutenir, et donc il est injuste de dire que du fait de la perfection de Son Âme il a été plus facile à l'Homme Jésus d’accomplir cette Œuvre de Libération. Au contraire, Son Âme souffrait, parce qu'elle était pure et sans péché, elle souffrait encore davantage du fait de son environnement non mûr, Sa pure Âme était outre mesure sensible contre le péché, contre tout ce qui faisait rage contre Lui comme action de l'adversaire de Dieu de la part du prochain. L'obscurité dans laquelle l'Âme de Lumière devait demeurer, était pour Elle un tourment inexprimable, et elle était remplie d’un Amour ardent pour cette humanité et Elle voulait la racheter du péché et de la mort. Tout le luciférien se poussait vers l'Âme de Jésus, mais rien ne pouvait réussir à faire que Jésus tombe Lui-Même dans le péché. Il résista à toutes les tentations, Il combattit contre Son adversaire et contre tout le spirituel immonde qui l'opprimait. Son Amour ne diminuait pas envers Ses frères qui étaient dans la misère, et il réussit à spiritualiser les substances spirituelles immondes de Son Corps, justement à travers l'Amour qui augmentait constamment et comblait l'Homme Jésus tellement que l'Éternel Amour Même pris demeure en Lui, Lequel n'aurait cependant jamais pu Se manifester dans une âme non remplie d’amour sans que celle-ci disparaisse. Pourquoi vous les hommes ne voulez pas laisser valoir cette Parole : « Il envoya Son Fils sur la Terre. » ? Ce qui provient de Lui est parfait et donc il est dit : « Il descendit sur la Terre », et pas : « Il monta de l'abîme….» Le luciférien entoura certes vraiment beaucoup l'Âme de Jésus, mais il s'approcha de Son Âme de l'extérieur, cependant Il lui résista et ne se laissa pas porter à la chute, ce qui était l'intention de l'adversaire de Dieu. Que ce soit des substances spirituelles non mûres qui opprimaient le Corps, où que ce soit des êtres non rachetés qui cherchaient à s'accrocher à Lui comme envoyés de Satan, Sa pure Âme prêta résistance et repoussa le satanique, et ainsi Il portait le spirituel non mûr de son Corps au mûrissement, de sorte qu’il put s’unir spiritualisé avec l'Âme lorsque Jésus eut accompli Son Œuvre d'Amour. Dès que l'Âme entra dans le règne de l'obscurité, elle a été exposée aux forces lucifériennes, mais elle ne succomba pas à celles-ci, mais elle leur résista, parce qu'elle était pleine d'Amour et cet Amour lui donna la Force de tenir bon jusqu'à la fin. L'âme cependant porta l'Amour d'en haut, l’Amour ne la laissa pas, mais elle s'unit toujours davantage avec l'Éternel Amour, donc il se déroula l'unification qui doit être le but final de chaque homme qui passe sur la Terre. L'Homme Jésus s'est déifié sur la Terre par Son grand Amour et Sa souffrance démesurée et sa mort atroce. Mais Lui-même devait lutter pour atteindre cette Divinisation, pour Lui cela n'était pas plus facile que pour tout autre homme, parce que les hommes possèdent une étincelle divine d'amour et ils peuvent la nourrir constamment et la faire éclater clairement. Pour cela ils peuvent demander l'Aide de Jésus, alors que Jésus puisait la Force toujours seulement de l'Amour, cet Amour cependant Etait Dieu Lui-Même qui se cachait en Lui. Or Dieu pouvait se cacher seulement dans un être sans péché, il n'aurait jamais pu entrer dans une âme qui, depuis l’abime, avait parcouru la voie vers le Haut à travers la Création, une âme, qui autrefois « était tombée » de Lui et avait refusé Son Amour, parce que justement cela était la faute primordiale qui pesait sur tous les êtres tombés, et cette faute d’Ur aurait dû être éteinte avant que soit possible de nouveau une union avec Dieu. Si l'Âme de l'Homme Jésus avait été une âme « tombée », alors avant la mort sur la Croix elle n'était pas rachetée, et alors Dieu Lui-Même n'aurait jamais pu prendre demeure en elle. Mais Il Était en Jésus, parce qu'Il Était l'Amour. Dieu Lui-Même Était devenu Homme. Mais la Venue en tant qu’Homme de Dieu n’aurait jamais pu être possible, alors qu’elle est et restera le plus grand Mystère. Un Être pur devait accomplir l'Œuvre d'Expiation pour la faute primordiale des hommes, parce qu'un être tombé aurait été lui-même encore sous la domination de l'adversaire de Dieu et tout seul il n'aurait jamais pu avoir la force de se détacher de l’adversaire, de son geôlier. Maintenant l'homme peut le faire, parce que pour cela Jésus-Christ est mort sur la Croix. Une Âme de Lumière devait combattre contre l'adversaire, et Jésus a soutenu cette lutte, parce que Sa Force Était l'Amour, parce que Lui-Même menait cette lutte uni avec Dieu Lui-Même, l'Éternel Amour, et donc Dieu Lui-Même a racheté les hommes du péché et de la mort. Sur cela il doit être donné un éclaircissement à vous les hommes, parce que des opinions erronées amènent aussi à des conclusions erronées. Lucifer n'aurait eu à mener aucune lutte contre Jésus s'il avait possédé la domination sur Lui. Chaque âme tombée se trouve sous le pouvoir de l'adversaire, tant qu’elle n’est pas rachetée par Jésus Christ. Une âme tombée n'aurait jamais réussi à vaincre l'adversaire. L'Œuvre de Libération cependant n'était pas encore accomplie, une lutte de Jésus aurait donc été sans résultat, parce qu'un être tombé qui autrefois s’est opposé contre la Force d'amour de Dieu, avait certes reçu de Dieu une petite étincelle d'amour, mais celle-ci n'aurait jamais pu éclater dans une claire ardeur, parce qu'adversaire l'en aurait empêché et l'être lui-même était trop faible. Comprenez, vous les hommes, que vous vous égarez dans des pensées erronées si vous ne vous libérez pas de cette opinion que l'Âme de Jésus est une part luciférienne, donc autrefois tombée de Dieu. Vous rendriez ce problème de la Venue en tant qu’Homme de Dieu encore plus incompréhensible et incertaine à travers ce point de vue. Donc il doit toujours de nouveau vous être soumis la pure Vérité, parce que seulement la Vérité fournit aux hommes une vraie Lumière, et la Vérité procédera toujours de Dieu Lui-Même.
Amen
Traducteurs
"Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său pe Pământ...."
În repetate rânduri sunteți informați că sufletul lui Iisus a venit pe Pământ din lumea luminii pentru a se întrupa în ființa umană Iisus, de dragul unei misiuni care necesita un suflet pur, căci Dumnezeu Însuși dorea să se sălășluiască în acest suflet și nu putea face acest lucru decât într-un suflet pur, fără păcat.... L-a trimis pe Fiul Său pe Pământ.... Poate un cuvânt mai clar să confirme acest lucru?. A fost un suflet necăzut, spre deosebire de sufletele umane, care trebuie să parcurgă lungul curs de dezvoltare prin creație și să intre în întruparea lor ca ființă umană într-o stare foarte deficitară.... Totuși, acest lucru nu exclude faptul că sufletul lui Iisus a trebuit să se lupte în mod indescriptibil cu toate lucrurile nespirituale care îl asaltau din exterior.... Căci trupul Său era o materie imatură, iar prin aceste substanțe nedesăvârșite sufletul a fost greu încercat de influența adversarului.... Trupul era chinuit de toate patimile pământești și cerea împlinirea îndemnurilor sale, care de aceea se agățau de el ca aparținând substanțelor încă foarte imature ale trupului. Sufletul lui Iisus a venit pe Pământ complet pur, dar de el s-au atașat nenumărate entități imature, de care sufletul nu avea voie să se scuture, ci trebuia să le liniștească și să le aducă la maturitate. Substanțele spirituale imature l-au luat cu asalt pe Iisus omul din exterior, mediul înconjurător i-a afectat sufletul, astfel încât acesta a trebuit să suporte toate luptele interioare, pe care trebuie să le suporte și un suflet căzut, și de aceea este incorect faptul că a fost mai ușor pentru Iisus omul să realizeze această lucrare de mântuire datorită perfecțiunii sufletului său.... Dimpotrivă, sufletul Său, pentru că era pur și fără păcat,.... a suferit mult mai mult din cauza mediului imatur, sufletul Său pur a fost extrem de sensibil la păcat, la tot ceea ce a luat cu asalt împotriva Sa din partea semenilor ca influență a adversarului lui Dumnezeu.... Întunericul în care a trebuit să locuiască sufletul de lumină a fost un chin de nedescris pentru el și totuși era plin de o dragoste arzătoare pentru această omenire păcătoasă și dorea să o răscumpere din păcat și moarte. Toate lucrurile luciferice au apăsat cu siguranță asupra sufletului lui Iisus, dar nimic nu a reușit să îl facă pe Iisus Însuși să cadă în păcat. El a rezistat tuturor ispitelor, a luptat împotriva adversarului Său și, de asemenea, împotriva tuturor lucrurilor nespirituale care îl asaltau.... Iubirea Sa nu s-a diminuat față de frații Săi aflați în nevoie și a reușit să spiritualizeze și substanțele nespirituale din trupul Său, tocmai datorită iubirii care a crescut constant și care l-a umplut atât de mult pe omul Iisus, încât însăși Iubirea Eternă a pus stăpânire pe El.... Dar care nu s-ar fi putut manifesta niciodată într-un suflet păcătos fără ca acesta să fi pierit.... De ce voi, oamenii, nu vreți să acceptați acest Cuvânt: "L-a trimis pe Fiul Său pe Pământ...."?. Ceea ce vine de la El este desăvârșit și de aceea se spune: "S-a coborât pe Pământ", nu: "S-a ridicat din adânc". Într-adevăr, lucifericul a înconjurat în mare măsură sufletul lui Iisus, dar s-a apropiat de sufletul Său din exterior, care, totuși, i-a rezistat și nu s-a lăsat doborât, ceea ce adversarul lui Dumnezeu intenționa.... Fie că era vorba de substanțe spirituale imature care Îl hărțuiau din trup...., fie că era vorba de ființe neîmpăcate care încercau să se atașeze de El ca emisari ai lui Satana.... Sufletul Său pur a rezistat și a respins satanicul în timp ce aducea la maturitate substanțele spirituale imature din trupul Său, pentru ca acestea să se poată alătura sufletului ca spiritualizat, atunci când Iisus și-a împlinit lucrarea Sa de iubire. De îndată ce sufletul a intrat în împărăția întunericului, a fost expus și el forțelor luciferice, însă nu a cedat în fața lor, ci le-a rezistat pentru că era plin de iubire și această iubire i-a dat puterea de a persevera până la sfârșit. Dar iubirea a adus-o sufletul cu el de Sus, iubirea nu l-a abandonat, ci l-a unit tot mai mult cu Iubirea Eternă și astfel a avut loc unificarea care ar trebui să fie scopul final al fiecărei ființe umane care pășește pe Pământ. Omul Iisus s-a divinizat pe Pământ prin marea Sa iubire și prin suferința Sa excesivă și moartea agonizantă.... Cu toate acestea, și El a trebuit să lupte pentru a obține această divinizare, nu a fost mai ușor pentru El decât pentru alți oameni, deoarece și oamenii posedă scânteia divină a iubirii și o pot alimenta în mod constant și o pot lăsa să se aprindă cu strălucire.... și pot cere ajutorul lui Iisus pentru a face acest lucru, în timp ce Iisus și-a tras întotdeauna puterea doar din iubire.... dar această iubire era Dumnezeu Însuși, Care se adăpostea în El. Iar Dumnezeu, la rândul său, nu se putea adăposti decât într-o ființă fără păcat, El nu ar fi putut obține niciodată un suflet care.... ca fiind căzut.... parcursese calea ascendentă prin creație.... un suflet care odată căzuse de lângă El și Îi respinsese iubirea.... Căci acesta era păcatul primordial care împovăra toate ființele căzute, iar acest păcat primordial ar fi trebuit mai întâi să fie răscumpărat înainte ca o unire cu Dumnezeu să fie din nou posibilă.... Dacă sufletul omului Iisus ar fi fost un suflet "căzut", atunci nu ar fi fost răscumpărat înainte de moartea de pe cruce, iar atunci Dumnezeu Însuși nu ar fi putut niciodată să se sălășluiască în el.... Dar El era în Iisus, pentru că El era iubire.... Dumnezeu Însuși a devenit om. Dar altfel, întruparea lui Dumnezeu nu ar fi putut fi posibilă, ceea ce este și va rămâne cea mai mare taină.... O ființă pură trebuia să îndeplinească lucrarea de ispășire pentru păcatul primordial al omenirii, deoarece o ființă căzută se afla încă sub stăpânirea adversarului lui Dumnezeu și nu ar fi putut niciodată să adune forța de a se desprinde de adversar, stăpânul său de temniță.... Omul poate acum, pentru că pentru aceasta a murit Iisus Hristos pe cruce.... Un suflet de lumină a trebuit să pornească lupta împotriva adversarului, iar Iisus a biruit această luptă pentru că forța Sa a fost iubirea, pentru că a dus această luptă unit cu Dumnezeu Însuși, Iubirea Eternă, și astfel Dumnezeu Însuși a răscumpărat oamenii din păcat și moarte.... Voi, oamenii, trebuie să fiți informați despre acest lucru, pentru că și opiniile eronate duc la concluzii eronate. Lucifer nu ar fi avut nevoie să ducă o bătălie împotriva lui Iisus dacă ar fi avut stăpânire asupra Lui.... Și fiecare suflet căzut este încă sub puterea adversarului.... până când este răscumpărat de Iisus Hristos.... Niciodată un suflet căzut nu ar fi reușit să-l învingă pe adversar.... Dar lucrarea de răscumpărare nu fusese încă împlinită, lupta lui Iisus ar fi fost deci fără rezultat, căci o ființă căzută care s-a împotrivit cândva forței iubirii lui Dumnezeu a primit cu siguranță o mică scânteie de iubire de la Dumnezeu, dar nu ar fi putut niciodată să o aprindă în cărbuni strălucitori, deoarece adversarul ar fi împiedicat-o, iar ființa însăși era prea slabă.... Înțelegeți, oameni buni, că vă abateți spre o gândire greșită dacă nu vă eliberați de această părere că sufletul lui Iisus este o parte luciferică, deci căzut odată de la Dumnezeu.... Această opinie nu ar face decât să facă problema întrupării lui Dumnezeu și mai de neînțeles și mai discutabilă..... Și, prin urmare, adevărul pur despre acest lucru trebuie să vă fie prezentat mereu și mereu, căci numai adevărul vă oferă vouă, oamenilor, o lumină adevărată, iar adevărul va veni întotdeauna numai de la Dumnezeu Însuși....
Amin
Traducteurs