• Retour

Changement de lieu de séjour de l'âme – la mort du corps

L’Âme est votre vrai «Je» qui est impérissable, elle change seulement son lieu de séjour à la mort du corps qui a terminé son parcours terrestre pour continuer à mûrir dans une autre sphère si elle ne reste pas dans la résistance contre MOI, car dans ce cas elle se précipite dans l'abîme. Cette pensée devrait donc vous rendre heureux, et vous ne devriez craindre aucune mort, parce que vous vivez, bien que vous deviez laisser cette Terre, et parce que cette Vie est outre mesure plus belle et heureuse que n’importe quelle vie terrestre que vous puissiez vivre en tant qu’homme. Vous devez regarder ravis d'espoir le jour où votre enveloppe extérieure est enlevée de votre vrai «Moi», où toute la lourdeur tombe de vous et où vous pouvez vous élever légers et sans poids dans votre vraie Patrie qui vous offre vraiment des Magnificences que vous n'imaginez pas. Vous devez vous réjouir qu'il n'existe aucune mort pour vous, parce que votre âme expérimente seulement un changement de séjour qui peut la rendre infiniment heureuse. Pourquoi craignez-vous la mort, et pourquoi allez-vous à sa rencontre avec appréhension de la fin de votre vie terrestre ? Pourquoi la mort est-elle devenue pour vous les hommes une horreur ? Pourquoi fait-elle jaillir en vous un sentiment de peur, alors qu'elle est en Vérité seulement un passage dans une autre sphère ? Parce que vous sentez d’une manière inconsciente que vous ne vivez pas dans un mode juste sur la Terre, et parce que votre âme ne se procure pas la Lumière qui lui enlèverait toute crainte. Un homme qui s'acquitte de Mes Commandements d'Amour, c'est-à-dire qui vit selon Ma Volonté sur la Terre, ne ressent aucune peur pour la mort. Il aspire à se libérer de son enveloppe terrestre, parce qu'il a un désir pour sa vraie Patrie, parce que l'amour a allumé en lui une claire Lumière – et en prescience il se voit même dans Ma Proximité, où il ne peut plus rencontrer aucune souffrance et aucune douleur, aucune tristesse, où il se sent protégé par Mon Amour. Et tous les hommes pourraient avoir cette bienheureuse certitude, qu'avec leur décès ils échangent une existence pleine de souffrance et difficile, avec une autre qui leur offre la sécurité s'ils voulaient seulement parcourir leur vie terrestre dans ce but, s'ils voulaient suivre toujours la Voix intérieure qui leur annonce clairement Ma Volonté, si déjà sur la Terre ils entraient dans le juste rapport avec Moi, leur Dieu et Père d'Éternité. La pensée qu’avec la mort du corps tout soit fini est déjà la meilleure preuve que le chemin de vie de l'homme n'est pas conforme à Ma Volonté. Parce que cette pensée est l'influence de l'esprit contraire qui veut entraver les hommes dans la juste connaissance, et pour cela il augmente constamment le désir d'une existence terrestre pleinement vécue. Ces hommes ne croient pas dans la «Vie» éternelle de leur âme. Ils lui imposent la même limite qui est accordée au destin de l'enveloppe extérieure. Et pour cela ils cherchent à profiter de la vie terrestre de toutes les façons, en pensant toujours seulement à leur corps, mais pas à leur âme qui, après la mort du corps, doit prendre sur elle un destin très incertain sans rien savoir des Magnificences de sa vraie Patrie, parce qu'à cause de sa formation imparfaite elle ne peut pas trouver accueil dans ces sphères où l'attendraient des béatitudes insoupçonnées. Il lui est de toute façon encore possible de se détacher de l'abîme et d’entrer dans des sphères supérieures, mais cela demande beaucoup plus de dépassement et de force que sur la Terre, et cela ne peut pas se produire sans aide. Mais alors l'âme elle-même doit employer sa volonté, chose qui est beaucoup plus simple sur la Terre. Le «Je» ne peut pas finir, mais il se crée tout seul un sort de bonheur bienheureux – ou bien de tourment. Et seulement lorsque les hommes ne considèrent plus leur corps comme une chose «vivante», mais qu’ils apprennent à reconnaître l'âme incluse dans le corps comme leur «vrai Moi», ils vivront avec une plus grande responsabilité sur la Terre, et ils ne craindront alors plus la mort qui concerne seulement le corps terrestre, mais pas l'âme qui demeure en lui. Alors ils vivront selon Ma Volonté et auront de la langueur pour l'heure où l'âme pourra se détacher de son enveloppe extérieure pour pouvoir entrer dans le Royaume qui est sa vraie Patrie.

Amen

Schimbarea domiciliului sufletului.... Moartea trupului....

Sufletul este sinele vostru real, care este nemuritor, care își schimbă locuința doar la moartea trupului, care și-a încheiat cursul pământesc pentru a continua în altă sferă, dacă nu rămâne în rezistență față de Mine și astfel se scufundă în abis. Prin urmare, acest gând ar trebui să vă bucure că nu trebuie să vă temeți de moarte, că trăiți chiar dacă trebuie să părăsiți Pământul și că această viață este mult mai frumoasă și mai fericită decât poate fi vreodată pentru voi viața pământească ca ființă umană. Ar trebui să așteptați cu nădejde ziua în care învelișul vostru exterior va fi îndepărtat de sinele vostru real, când toate greutățile vor cădea de pe voi și vă veți putea ridica cu ușurință și cu inima ușoară la adevărata voastră casă, care vă oferă cu adevărat glorii de care nici nu aveați idee. Ar trebui să vă bucurați că nu există moarte pentru voi, pentru că sufletul vostru experimentează doar o schimbare de reședință care îl poate face infinit de fericit.... Atunci de ce vă temeți de moarte sau așteptați cu neliniște sfârșitul vieții voastre pământești?. De ce a devenit moartea o groază pentru voi, oamenii, de ce vă provoacă un sentiment de teamă, când în realitate este doar o tranziție într-o altă sferă?. Pentru că în mod inconștient simțiți că nu trăiți corect pe Pământ și pentru că sufletul vostru nu obține lumina care ar îndepărta din el orice teamă.... Pentru că o persoană care împlinește poruncile Mele de iubire, care trăiește astfel pe Pământ conform voinței Mele, nu simte nici o teamă de moarte, ci tânjește să scape de carapacea sa pământească, pentru că tânjește după adevărata sa casă, pentru că iubirea a aprins în el o lumină strălucitoare și, privind înainte, se știe și el aproape de Mine, unde nu mai poate întâlni suferință și durere, nici necaz, unde se simte în siguranță în iubirea Mea.... Și toți oamenii ar putea avea această certitudine fericită că vor schimba o existență nefericită și anevoioasă cu această siguranță atunci când vor muri, dacă vor dori să-și trăiască viața pământească în această direcție.... dacă vor dori să urmeze întotdeauna vocea interioară care îi informează clar despre voința Mea.... dacă vor să intre în relația corectă cu Mine, Dumnezeul și Tatăl lor din veșnicie, cât timp sunt încă pe Pământ. Gândul că totul se termină cu moartea trupului este deja cea mai bună dovadă că modul de viață al ființei umane nu este în concordanță cu voința Mea, căci acest gând este influența spiritului potrivnic care vrea să împiedice oamenii să dobândească cunoașterea corectă și care, prin urmare, sporește constant și dorința de a avea o existență pământească trăită pe deplin, căci acești oameni nu cred în nemurirea eu-lui lor, ci îi impun aceeași limitare ca și cea acordată învelișului exterior.... De aceea, ei încearcă să savureze viața pământească în toate felurile, gândindu-se mereu numai la trupul lor, dar nu și la sufletul care, după moartea trupului, trebuie să accepte o soartă foarte îndoielnică, care nu poate experimenta gloria adevăratei sale case, deoarece, din cauza formării sale inadecvate, nu poate fi admis în acele sfere unde îl așteaptă beatitudini de neuitat. Desigur, este încă posibil să se desprindă din abis și să pătrundă în sferele superioare, dar acest lucru necesită o depășire și un efort mult mai mare decât pe Pământ și nu se poate întâmpla fără ajutor, dar chiar și atunci sufletul trebuie să își adune singur voința, ceea ce este mult mai ușor pe pământ. Eu-l nu poate dispărea, ci își creează propria soartă în fericire sau în chinuri.... și numai atunci când oamenii nu-și vor considera trupul ca fiind "ființa vie", ci vor învăța să recunoască sufletul conceput în corp ca fiind eu-l lor real, numai atunci când vor învăța să creadă în nemurirea sufletului lor, vor trăi mai responsabil pe Pământ și atunci nu se vor mai teme nici de moarte, care afectează doar trupul pământesc, dar nu și sufletul care locuiește în el. Atunci vor trăi după voia Lui și vor tânji după ceasul în care sufletul va putea să se desprindă de învelișul său exterior pentru a intra în împărăția care este adevărata sa casă....

Amin