Vous les hommes déterminez par vous-mêmes la direction de la volonté, parce que vos plus intimes pensées et votre volonté ne peuvent pas être influencées par contrainte d'aucune part, même lorsque vous êtes obligés de cacher votre pensée et votre volonté. Ainsi il peut aussi vous être indiqué de l’extérieur à travers de bons enseignements ce que vous devez faire pour vivre bien devant Dieu, il peut être apporté près de vous les Commandements de l'amour qui doivent vous pousser à ce juste chemin devant Dieu. Toutefois votre intime pensée et votre volonté sont maintenant de nouveau déterminantes, bien que cet enseignement de l'amour soit acquitté par vous extérieurement. Parce que cette volonté que vous les hommes devez orienter dans la juste direction est évaluée justement. Et ainsi vous pouvez dérouler des œuvres apparemment bonnes, mais auxquelles il manque la poussée intérieure de l'amour, et alors elles sont sans valeur devant Dieu. Mais vous pouvez aussi être empêché à agir dans l'amour à travers des circonstances extérieures, et malgré cela votre pensée et votre volonté peuvent être tournées à agir dans l'amour. Et alors Dieu regardera et évaluera seulement cette bonne volonté qu’en toute liberté vous avez orientée d’une manière juste. La poussée intérieure à vouloir aider montre cette juste volonté, qui cependant manque à tous ceux que l'adversaire de Dieu tient encore enchaînés. Mais vu que dans la vie terrestre il s'agit de la transformation de votre volonté qui primordialement s'était tournée vers l'adversaire, le motif de chaque action des hommes est de la plus grande importance, car il montre l’orientation de la volonté ; parce qu'une bonne volonté et une pensée de l'intérieur montre déjà que l'épreuve de volonté a été dépassée, que la volonté s'est détournée de l’adversaire et s’est tournée vers Dieu. Si Dieu est reconnu, cela n'est pas encore une preuve que le cœur pense comme parle la bouche. Mais la volonté tournée vers Dieu ne peut pas faire autrement que de tendre à une vie dans l'Ordre divin, et ainsi l'homme sentira aussi la poussée intérieure à l'amour, et ce qu’il fait sera motivé dans cette poussée d'amour. Et si l'homme est entravé pour porter à l'exécution sa volonté, celle-ci restera de toute façon toujours tournée vers Dieu, et par cette volonté il sera justifié devant Dieu. Donc il doit toujours être agi sur la volonté de l'homme d’une manière favorable par des bons enseignements, par l'annonce de l'Évangile, pour que l'homme sache la Volonté de Dieu, à laquelle maintenant sa volonté doit s’adapter. Mais maintenant est d'abord déterminante la prédisposition de l'homme pour évaluer les enseignements et donc devenir actif selon ces enseignements qui demandent toujours seulement l'amour pour Dieu et pour le prochain. Et ces actions doivent se dérouler par la poussée intérieure, alors la volonté a été guidée dans la juste direction, mais pas dans la contrainte. Et ainsi des actions d'amour qui sont issues de pression ou de promesses, peuvent être totalement inutiles, lorsqu’il manque la volonté d'amour intérieur, donc ne n’est pas l'action elle-même, mais la volonté qui détermine le dépassement de l'épreuve de volonté de l'homme sur la Terre. Ce qui se déroule à l’intérieur de l’homme est déterminant et cela seulement Dieu Lui-Même peut le juger, car toutes les pensées, tous les mouvements du cœur humain Lui sont connus. Donc la volonté tournée vers Dieu est aussi la plus sûre garantie pour l'homme, qu'il est saisi par Dieu, Lequel ne le livrera maintenant jamais plus à Son adversaire. Et pour autant de fois qu’il se trouvera en danger, parce que l'adversaire ne veut pas renoncer à lui, Dieu le tient uni à Lui, et Il Se révèle Lui-même, de sorte que l'homme se déclare toujours davantage pour Dieu et tend à Lui comme son but le plus sublime.
Amen
TraducteursVoi, oamenii, stabiliți singuri direcția voinței voastre, căci gândurile și voința voastră lăuntrică nu pot fi influențate cu forța din nicio parte, chiar dacă sunteți obligați să vă păstrați gândurile și voința în secret. Și, de asemenea, puteți fi instruiți din exterior, prin învățături bune, cu privire la ceea ce trebuie să faceți pentru a trăi corect în fața lui Dumnezeu.... Puteți fi puși la curent cu poruncile iubirii, care au menirea de a vă motiva să trăiți corect înaintea lui Dumnezeu.... Dar acum, din nou, gândurile și intențiile voastre cele mai intime sunt decisive, chiar dacă trăiți această învățătură a iubirii și în exterior.... Căci este evaluată doar acea voință pe care voi, oamenii, ar trebui să o judecați corect. Și astfel, puteți face aparent fapte bune care, totuși, nu au impulsul interior de a iubi, și atunci ele nu au valoare în fața lui Dumnezeu.... Dar puteți fi, de asemenea, împiedicați să lucrați cu iubire din cauza unor circumstanțe exterioare și totuși gândurile și intențiile voastre pot fi îndreptate spre această lucrare cu iubire.... Și atunci, din nou, Dumnezeu va privi și va prețui doar această bunăvoință pe care ați îndreptat-o corect în toată libertatea. Nevoia interioară de a dori să ajutați dovedește această voință dreaptă care, totuși, lipsește tuturor celor care sunt încă ținuți captivi de adversarul lui Dumnezeu. Dar cum în viața pământească este vorba de schimbarea voinței voastre, care inițial s-a îndreptat spre adversar, motivul fiecărei acțiuni umane este de cea mai mare importanță, ce direcție a voinței dovedește. Căci cu o voință bună și o gândire din interior este deja trecut testul voinței, voința s-a îndepărtat de la adversar și s-a întors din nou spre Dumnezeu.... Dacă Dumnezeu este recunoscut, aceasta nu este încă o dovadă că inima gândește așa cum vorbește gura. Dar voința întoarsă spre Dumnezeu nu poate să nu tindă și ea spre o viață în ordine divină, și astfel ființa umană va simți și ea îndemnul interior de a iubi, iar ceea ce face acum se va baza pe acest îndemn de a iubi. Și dacă ființa umană este împiedicată să-și îndeplinească voința, această voință va rămâne totuși mereu îndreptată spre Dumnezeu, iar prin această voință va fi justificată în fața lui Dumnezeu. De aceea, voința ființei umane trebuie influențată în modul cel mai favorabil prin învățături bune, prin vestirea Evangheliei, astfel încât ființa umană să cunoască voința lui Dumnezeu, la care voința sa trebuie să se conformeze acum..... Dar atitudinea ființei umane, evaluarea învățăturilor și, prin urmare, acțiunile sale în conformitate cu aceste învățături, care cer întotdeauna doar iubirea față de Dumnezeu și față de semenii săi, sunt decisive. Iar aceste fapte trebuie să fie făcute din unitate interioară..... Atunci voința a fost dirijată în direcția corectă, dar nu în constrângere.... Și astfel, faptele de iubire care sunt cerute prin presiuni sau promisiuni pot fi și ele complet lipsite de valoare, dacă lipsește voința interioară de a iubi, astfel că nu fapta în sine, ci voința este decisivă pentru ca ființa umană să treacă testul voinței pe Pământ. Ceea ce se întâmplă în interiorul unei persoane este decisiv și numai Dumnezeu Însuși poate judeca acest lucru, căruia Îi sunt cunoscute toate gândurile, toate impulsurile inimii umane.... Dar, prin urmare, această voință întoarsă spre Dumnezeu este și cea mai sigură garanție a ființei umane că va fi prinsă de Dumnezeu Însuși, Care nu o va preda niciodată adversarului Său.... Și chiar dacă de multe ori ea este încă în pericol, pentru că adversarul nu vrea să o predea.... Dumnezeu o ține în brațe și, de asemenea, i se descoperă pe Sine Însuși, astfel încât ființa umană Îl mărturisește mereu mai mult pe Dumnezeu și tinde spre El ca scop suprem....
Amin
Traducteurs