• Retour

Peur de mourir – possibilité d’un regard préalable dans le Royaume spirituel

La mort spirituelle est beaucoup plus terrifiante que la mort terrestre. Et c’est la mort spirituelle que les hommes craignent d’une manière inconsciente, ils ont peur de la mort de leur corps parce qu'ils ont peur de ce qui leur arrivera après la mort du corps, c’est une peur qui peut assaillir cet homme qui ne croit pas dans la continuation de la vie après la mort. L’âme se sent être dans un état pitoyable et elle transmet cette conscience sous forme de peur au corps qui s'oppose donc au décès autant que cela lui est possible. La peur de la mort est une admission involontaire de l'immaturité de l'âme, parce qu'à l'homme il manque toute connaissance et avec cela aussi la confiance dans la Miséricorde de Dieu, l'espoir dans une Aide qui, de toute façon, serait accordée en tout temps s'il implorait de l’aide. Il se trouve dans une nuit totale et craint inconsciemment la nuit encore plus profonde vers laquelle il va à la rencontre. Une âme mûre attend dans un calme total sa dernière heure, elle a de la nostalgie pour la libération de son enveloppe corporelle, elle s’en remet à Celui dans Lequel elle croit et elle se recommande à Lui et à Sa Grâce. Et souvent de telles âmes pourront donner un regard dans le Royaume déjà avant leur mort et voir ce qui les attend et elles ouvrent les yeux rayonnants de bonheur pour les fermer ensuite pour toujours et échapper à leur corps et aller dans le Royaume qu’elles ont contemplé. La peur de la mort est un signal clair pour déterminer dans quelle disposition se trouve l'âme, et à de telles âmes il doit être donné beaucoup d'aide de la part du prochain, pour qu'elles se réveillent encore dans la dernière minute et se tournent vers Celui Qui veut et peut les aider. Chacun peut faire monter une prière silencieuse à Jésus Christ pour qu’Il l’assiste dans sa lutte contre la mort et contre la peur de son âme, pour qu'Il veuille aider cette âme au calme intérieur. Cette âme percevra cette aide et saisira la dernière ancre de salut, et elle sera soutenue par l'amour du prochain lorsqu’elle laissera le corps, lorsqu’elle ira vers Jésus Christ, et Celui-ci ne fermera pas Son Oreille à une intime prière d'aide. Donc les hommes doivent s’occuper particulièrement de ceux qui ont peur de mourir, et qui confessent au travers de cela qu’ils sont encore très loin de la Lumière, de la connaissance et donc aussi de Dieu. La peur de la mort leur montre qu'ils ont besoin d'aide, autrement ils seraient remplis d’un calme bienheureux lorsqu’ils sentiraient s'approcher l'heure de leur adieu à cette Terre. Et c’est une œuvre de très grande miséricorde et d’amour que de concéder assistance à une âme effrayée et celle-ci peut consister maintenant seulement dans le fait que le Sauveur Jésus Christ Lui-Même est invoqué pour qu'Il ait de la Miséricorde pour cette âme. Cette affectueuse invocation sera écoutée et elle peut apporter le salut à cette âme qui sera préservée de la sombre nuit.

Amen

Frica de moarte.... Privind înainte în împărăția spirituală....

Moartea spirituală este mult mai cumplită decât moartea pământească. Și de moartea spirituală se tem inconștient oamenii care se tem de moartea lor fizică, pentru că se tem de ceea ce se va întâmpla cu ei după moartea lor fizică.... o teamă care poate afecta chiar persoana care nu crede în supraviețuirea după moarte.... Sufletul este cel care simte că se află într-o stare mizerabilă și care transferă această conștientizare sub formă de teamă către trup, care, prin urmare, se opune morții atât timp cât îi este posibil să o facă. Teama de moarte este o recunoaștere involuntară a imaturității mentale, deoarece omului îi lipsește orice cunoaștere și, prin urmare, și încrederea în mila lui Dumnezeu, speranța unui ajutor care i s-ar acorda totuși în orice moment dacă ar cere ajutor. El se află într-o noapte completă și se teme inconștient de o noapte și mai adâncă, spre care se îndreaptă. Un suflet matur își așteaptă ultimul ceas în deplină pace, tânjește după eliberarea din învelișul său trupesc, se predă Celui în care crede și se încredințează Lui și harului Său. Și, adesea, acestor suflete li se va permite să arunce o privire în împărăția care le așteaptă înainte de a muri și să deschidă ochii radianți de fericire pentru ca apoi să îi închidă pentru totdeauna și să fugă din trupul lor în împărăția pe care au văzut-o. Frica de moarte este un semn clar al stării sufletului, iar astfel de suflete au nevoie de mult ajutor din partea semenilor, pentru a se trezi totuși în ultima clipă și a se îndrepta spre Cel care vrea și poate să-i ajute.... O rugăciune tăcută și sinceră către Iisus Hristos poate fi înălțată de oricine care asistă la lupta unui suflet cu moartea și cu frica, dacă vrea să ajute acest suflet să-și găsească pacea interioară.... Pentru că acel suflet va simți acest ajutor și va apuca ultima linie de salvare, și va fi purtat de dragostea semenilor săi atunci când va părăsi trupul.... la Iisus Hristos, care nu-și închide urechea la o rugăciune sinceră de ajutor. Din acest motiv, oamenii ar trebui să aibă o grijă deosebită față de cei care se tem de moarte și care mărturisesc astfel că sunt încă departe de lumină, de cunoașterea corectă și, prin urmare, și de Dumnezeu.... Teama lor de moarte dovedește că au nevoie de ajutor, altfel ar fi plini de o pace fericită atunci când simt că se apropie ora plecării lor de pe acest Pământ. Și este o lucrare de cea mai mare milă și iubire să acordați ajutor unui suflet neliniștit, care acum nu poate consta decât în a-L chema pe Însuși Mântuitorul Iisus Hristos pentru ca El să aibă milă de acel suflet. Această rugăminte plină de iubire va fi ascultată și poate fi salvarea sufletului pentru ca acesta să fie protejat de noaptea întunecată....

Amin