• Retour

La porte du Règne de la Lumière est Jésus-Christ

La porte du Règne de la Lumière est ouverte à chacun qui choisit la voie de Jésus Christ. Mais sans Lui le Règne de la Lumière lui reste fermé et il marche dans l'obscurité ou dans un crépuscule si insuffisant que vous ne vous sentez pas à votre aise et donc vous n'êtes pas bienheureux. Partout où est prêché Jésus-Christ, il vous est indiqué la voie juste, parce que Lui-Même a dit les Paroles : «Je Suis la Vérité et la Vie....»

Et Il se mettra toujours de nouveau sur la voie, si une fois vous êtes passés au-delà de Lui, sans Le considérer. Il vous indiquera toujours de nouveau la Vérité, Son Œuvre de Libération, Il s'offrira à vous comme Guide pour votre vie terrestre, Il vous cherchera avec Amour et Patience, Il ne se détournera pas de vous indigné, lorsque vous ne voulez pas l'écouter. Il vous suivra, lorsque vous risquez de vous égarer dans l'abîme et ensuite Il vous attirera, et Il vous appellera pour que vous vous en retourniez et reveniez en arrière, pour que vous preniez la voie qui mène au juste but, à la Vie éternelle. Lui Seul Est la Porte, à travers laquelle vous pouvez entrer dans la Béatitude, et si vous la refusez sur la Terre, alors vous recevez dans l'au-delà un Royaume obscur, tout sera enveloppé dans l'obscurité, parce qu’il manque la Lumière qui éclaire tout, Jésus-Christ, dont procède la Lumière. Dans ce Règne de l'obscurité cependant vous devrez L’invoquer, alors il peut vous arriver le salut de votre tourment, mais il est difficile pour une âme qui, sur la Terre, L’a refusé, de L'invoquer dans la libre volonté, parce qu'elle n'a pas cru et cette foi ne peut pas lui être offerte même dans le Règne de l'au-delà. Pour de telles âmes c’est difficile, parce qu'elles sont faibles dans le savoir, parce que l'obscurité confond leurs pensées et les oriente souvent d’une manière erronée, parce qu'elles possèdent trop peu de Lumière propre qui pourrait maintenant stimuler leur volonté à L'invoquer pour le salut. Le refus de Jésus Christ sur la Terre a un effet extrêmement douloureux dans l'au-delà, parce que l'âme manque de tout, de Force et de Lumière et elle ne peut pas le reconnaître car elle est trop faible dans sa volonté pour se procurer la connaissance. La Miséricorde du divin Rédempteur cependant envoie à de telles âmes, même alors, encore de l'Aide. Aussi dans ce Règne de l'obscurité il leur est indiqué la Croix du Christ qui se manifeste dans le fait que tout à coup dans l'âme se lève une pensée de Lui comme un éclair, que tout à coup elle la touche comme une lueur de Lumière sous la forme de la Croix, qui cependant s'éteint vite de nouveau, mais qui peut laisser dans l'âme une lueur de connaissance, pour qu’elle réfléchisse sur Jésus-Christ et à Sa promesse de Libération, pour qu’elle L’appelle en pensées et qu’elle Lui présente sa misère, et donc avec cela elle annonce sa volonté de croire en Lui, et qu’elle a seulement besoin d'Aide, pour changer de nouveau ses sentiments. Et alors l’Aide lui arrive, l'obscurité se réduit imperceptiblement, une légère lumière crépusculaire lui fera reconnaître que maintenant elle suit la voie juste qui la guide dans des régions toujours plus claires, et cela tant qu’elle ne laisse pas tomber la pensée sur Jésus Christ, car alors tout redevient vite de nouveau noir, si elle n’y pense plus. L’âme doit toute seule librement vouloir aller avec Jésus Christ, alors chaque obstacle s’efface devant elle, alors une Lumière brille et vers laquelle elle va la rencontre, et bientôt elle la reconnaît comme la Lumière du Christ, lorsqu’elle a tourné une première pensée vers Lui. La foi en Jésus Christ est la Porte qui mène à la Béatitude. Et bienheureux celui qui trouve déjà sur la Terre Le divin Rédempteur, lequel est Lui-Même la voie, la Vérité et la Vie. Bienheureux celui qui entre avec cette foi dans le Règne de l'au-delà, parce qu'à lui s'ouvre la Porte dans le Règne de la Lumière, vers la Vie éternelle.

Amen

Ușa către împărăția luminii este Iisus Hristos....

Ușa către împărăția luminii este deschisă tuturor celor care aleg calea prin Iisus Hristos. Dar fără El împărăția luminii este închisă pentru voi, iar voi umblați în întuneric sau într-un crepuscul atât de deficitar încât nu vă simțiți bine și, prin urmare, nici nu sunteți fericiți. Oriunde este predicat Iisus Hristos, vi se va arăta calea cea bună, pentru că El Însuși a rostit cuvintele: "Eu sunt calea, adevărul și viața".

Și El va ieși în calea voastră din nou și din nou, dacă ați trecut o dată pe lângă El fără să Îi dați atenție.... În repetate rânduri, El vă va indica adevărul, actul Său de mântuire, El vi se va oferi ca ghid pe calea vieții voastre pământești, vă va curta cu dragoste și răbdare, nu se va îndepărta de voi fără să vreți, dacă nu vreți să-L ascultați.... El vă va urmări dacă sunteți în pericol să vă rătăciți în prăpastie și apoi vă va atrage din nou și vă va chema să vă întoarceți la El, să intrați pe calea care duce la țelul cel bun, la viața veșnică. Numai El este poarta prin care puteți intra în beatitudine, iar dacă Îl respingeți pe Pământ veți primi o împărăție întunecată de partea cealaltă, totul este învăluit în întuneric, căci lumina care luminează totul lipsește.... Iisus Hristos, de la Care purcede lumina.... Dar în această împărăție a întunericului trebuie să Îl chemați.... atunci puteți fi eliberați și de chinurile voastre, însă este greu pentru un suflet care L-a respins pe Pământ să Îl cheme de bunăvoie.... pentru că nu a crezut și această credință nu i se poate da nici în lumea de dincolo. Este dificil pentru astfel de suflete pentru că sunt doar slabe în cunoaștere, pentru că întunericul le încurcă gândirea și adesea o orientează greșit.... pentru că posedă prea puțină lumină proprie care ar putea acum să le stimuleze voința de a-L chema pe El pentru mântuire. Respingerea lui Iisus Hristos pe Pământ are un efect extrem de dureros în lumea de dincolo, pentru că sufletului îi lipsește totul.... putere și lumină.... nu poate recunoaște și are o voință prea slabă pentru a dobândi cunoaștere. Dar mila divinului Răscumpărător trimite ajutor unor astfel de suflete chiar și atunci.... Chiar și în această împărăție a întunericului li se arată crucea lui Hristos, care se exprimă în așa fel încât, deodată, un gând la El apare sufletului ca un fulger, că deodată o licărire de lumină îl atinge sub forma crucii, care însă se stinge imediat din nou, dar care poate totuși să lase în suflet o licărire de cunoaștere, că se gândește la Iisus Hristos și își promite răscumpărarea de la El..... că Îl invocă în gândurile sale și Îi prezintă adversitatea sa.... că își exprimă astfel voința de a crede în El, doar că are nevoie de ajutor pentru a nu se răzgândi din nou. Și atunci va primi și el ajutor, atunci întunericul se va diminua imperceptibil, un ușor crepuscul îi va permite să recunoască o cale pe care o va urma acum și care o va conduce spre regiuni tot mai luminoase.... atâta timp cât nu renunță la gândul la Iisus Hristos.... care, însă, redevine imediat întuneric când nu-și mai amintește de El.... Sufletul trebuie să dorească liber să iasă din el însuși spre Iisus Hristos, atunci orice obstacol se va îndepărta în fața lui, atunci îi va străluci o lumină, pe care o va recunoaște curând ca fiind lumina lui Hristos care i-a trimis primul gând despre El.... Credința în Iisus Hristos este poarta care duce la fericire.... Și binecuvântat este cel care încă de pe Pământ Îl găsește pe El, Răscumpărătorul divin, care este El Însuși Calea, Adevărul și Viața.... Ferice de cel care cu această credință intră în împărăția de dincolo, căci pentru el se deschide poarta spre împărăția luminii, spre viața veșnică....

Amin