• Volver

El camino angosto y el camino estrecho....

El camino que recorréis en la tierra puede ser glorioso, cómodo y lleno de alegría.... pero también laborioso y difícil para vosotros, y sobre todo elegís el camino fácil, llano y disfrutáis de todo lo que este camino os ofrece en cuanto a alegría y disfrute.... Os asustáis del camino angosto que es laborioso y tampoco preguntáis por la meta del camino que habéis tomado. Por el momento os basta poder gozar de las glorias que el camino ancho os promete, pero no pensáis adónde os lleva.

Pero una y otra vez se bifurcan caminos angostos, y en estas bifurcaciones siempre hay mensajeros que os llaman y os advierten que toméis esos caminos que no son llanos sino que requieren una subida, por lo que debéis usar fuerza para sobrellevar el ascenso.... Pero los mensajeros también os prometen un objetivo glorioso, os aseguran que no asumiréis las penalidades del camino en vano, que el objetivo os recompensará ricamente por todas las penalidades, por todos los sacrificios que este camino angosto exigió de vosotros.

Una y otra vez tenéis la oportunidad de cambiar el camino ancho, porque una y otra vez os encontráis con estos mensajeros que os advierten de que seguís vuestro camino y tratan de atraeros hacia el camino que lleva hacia arriba. Debéis escucharlos, debéis considerar seriamente que estáis en un peligro si continuáis sin inmutaros por el camino que nunca puede llevar a la cima porque no exige ningún esfuerzo por vuestra parte cuando el camino parece estar llano, pero cada vez más lleva hacia abajo, hacia las profundidades.

Debéis volveros vosotros mismos reflexivos, cuando vuestra vida en la tierra os traiga siempre el cumplimiento de vuestros deseos, porque tenéis que admitir que siempre son sólo los placeres mundanos los que deseáis y os creáis.... Alegrías que pasan como sueños que os dejan sin nada de valor, sino más bien con una sensación de vacío e inquietud cuando os juzgáis seriamente a vosotros.... El camino por el que camináis probablemente está bordeado por setos llenos de flores y os sentís cómodos en lugares como tales, pero no son reales, son solo meras pretensiones y velos para ocultaros lo que hay detrás de eso, y os sorprendería si pudierais mirar a través de eso y descubrir el pantano que estos setos floridos solo pretenden ocultar.

Sin embargo, los caminos que conducen hacia arriba requieren superar baches , y no es fácil recorrer esos caminos, pero al caminante le espera una meta glorioso en la cima, ve una luz brillando sobre sí que se derrama sobre él de una manera incomparablemente beneficiosa y que le hace olvidar todas las penas.... Y el caminante sabe que esta no es una luz cegadora, él sabe que le espera la verdadera patria, que luego le ofrecerá todas las glorias. Y con buena voluntad y alegría recorre el arduo camino, no presta atención a las dificultades, porque constantemente recibe fuerza desde arriba, y por eso también llega sano y salvo a su meta.... Regresa a la casa de su Padre para ser y permanecer feliz para siempre....

amén

Calea îngustă și cea largă....

Calea pe care o urmezi pe Pământ poate fi glorioasă, confortabilă și plină de bucurie.... dar și anevoioasă și dificilă pentru tine, iar tu alegi de cele mai multe ori calea ușoară, egală și te bucuri de tot ceea ce îți oferă această cale în plăceri și delicii.... Te ferești de calea îngustă, care este grea, și nu te întrebi despre scopul căii pe care ai luat-o. Este suficient să te poți bucura pentru moment de gloria pe care ți-o promite calea largă, dar nu te gândești unde duce. Totuși, din când în când se desprind din ea drumuri înguste, iar la aceste intersecții sunt mereu mesageri care te cheamă și te îndeamnă să o iei pe acele drumuri care nu sunt plate, ci necesită o ascensiune, motiv pentru care trebuie să te folosești de forță pentru a stăpâni ascensiunea.... Dar mesagerii vă promit și un țel glorios, vă asigură că nu veți înfrunta în zadar greutățile căii, că țelul vă va răsplăti din plin pentru toate greutățile, pentru toate sacrificiile pe care această cale îngustă vi le-a cerut. De fiecare dată vei avea ocazia să schimbi drumul larg, pentru că de fiecare dată vei întâlni acești mesageri care te vor avertiza să îți continui drumul și vor încerca să te atragă pe calea care duce în sus. Trebuie să le ascultați, trebuie să vă gândiți serios că sunteți în pericol dacă continuați neabătut pe calea care nu poate duce niciodată în sus, pentru că nu vă cere niciun efort atunci când pare că merge drept, dar duce tot mai jos, spre adânc. Ar trebui să vă îngrijorați voi înșivă dacă viața voastră pământească vă aduce întotdeauna împlinirea dorințelor voastre, pentru că trebuie să recunoașteți că doar plăcerile pământești sunt întotdeauna plăcerile lumești pe care le doriți și vi le creați voi înșivă.... Plăceri care trec ca niște vise, din care nu vă rămâne nimic de valoare, ci mai degrabă vă lasă un sentiment de stinghereală și de disconfort dacă vă duceți serios la judecată cu voi înșivă.... Drumul pe care mergi este într-adevăr mărginit de garduri vii înflorite și te simți confortabil în astfel de împrejurimi, dar ele nu sunt nimic real, sunt doar pretexte și acoperiri menite să ascundă ceea ce se află în spatele lor, și te-ai speria dacă ai putea privi prin ele și ai descoperi noroiul pe care aceste garduri înflorite sunt menite doar să îl ascundă. Dar căile care duc în sus necesită depășirea unor denivelări și nu este ușor să parcurgi astfel de drumuri, însă un țel glorios îl cheamă pe cel care merge în vârf, el vede o lumină care strălucește deasupra lui și care se revarsă asupra lui într-un mod incomparabil de plăcut și îl face să uite toate greutățile. Iar rătăcitorul știe că nu este vorba de o lumină orbitoare, știe că îl așteaptă adevărata casă, care îi va oferi atunci toate gloriile. Iar el parcurge cu bucurie și veselie calea grea, nu dă atenție dificultăților, pentru că primește mereu putere de sus și, de aceea, ajunge în siguranță la țelul său.... El se întoarce în casa Tatălui pentru a fi și a rămâne fericit în veci....

Amin