• Back

Heaven and hell....

I will not let anyone who gives himself to Me as My Own fall ever again. But anyone who remains in opposition to Me is in great danger of losing the strength of My love completely and becoming hardened in his fundamental substance, an extremely agonising condition which I would like to prevent. This truth, which has not been concealed from humanity from the start, resulted in the concept of 'heaven and hell', of a blissful and a wretched condition, which in people's imagination is a limited space, until ultimately the real truth.... the condition.... became less important in their imagination and only the place remained, visualised by fantasy in every conceivable way. This gave way to many misguided thoughts so that the truth is now completely distorted and the human being no longer has any knowledge of what heaven and hell really mean.

Life and death are heaven and hell.... Busy, joyful activity in the most brightly radiating light is life.... Weakness, helplessness and deepest darkness are death.... And every condition can continually increase in both directions until the final aim, blissful union with Me or deepest descent, infinite distance from Me, has been reached.... Inconceivable is the bliss of the former, inconceivable is also the torment and suffering of the condemned, who languish for eternities and have no strength for redemption. It is these souls you should consider....

It is a misguided teaching that there is no salvation from hell, that these souls are eternally condemned by Me.... It is not I Who condemns them but they themselves who have chosen damnation, not I Who pushed them into the abyss, but they themselves aimed towards the deepest point. However, My love leaves nothing so far away forever and therefore there is even salvation from hell, since I died on the cross for these beings too and accepted their guilt, because My love is greater than My wrath, than My justice. Even hell will have to let go of its last victims, i.e. even the hardest matter will be disintegrated one day, freeing the spirits within for the purpose of ascending to life.... Because hell, as you humans imagine, does not consist of an eternally blazing source of fire, it is not a place which contains the condemned. Hell is an indescribably agonizing condition, a condition which starts on earth when people do not acknowledge Me, hence they disassociate themselves from Me and remain without the strength of My love. They certainly continue to live their physical life without Me and as yet do not feel the weak condition, which their distance from Me entails, as torment, but as soon as their bodily life is over the agony starts: the consciousness to be completely without strength and yet to exist....

It is still possible at first to let go of the resistance if the soul listens to the advice of knowing beings, but these opportunities are rarely valued and the soul descends ever deeper, the distance to Me gets ever greater and the weakness increases until the final hardening takes place.... the new banishment into most solid matter.... Then an infinitely long developmental period will have passed unsuccessfully for the spiritual substance which was once bound in matter and then set free as a human being in order to voluntarily strive for shedding every physical restraint. That it has failed is his free will because I truly do not withhold direct admonishments and warnings. But hell has a far greater attraction than heaven.... and the human being strives with utmost zeal towards matter again which the soul had long overcome. And therefore it is also his fate.... matter will once again be the shell for the spiritual substance which had failed its final test of will.

Hell has opened its gates wide, and countless souls will enter the darkness voluntarily.... Hell will triumph, i.e. its prince will have, as far as numbers are concerned, great success, but I will extort all these souls from him by placing them into the new creation again, and at the same time remove My adversary's every power over these beings by banishing him into the center of earth.... that is, he will be given the hardest cover as a constraint, which he will be unable to leave again until the will of humans gives him power once more, by people desiring material goods and increasingly distancing themselves from Me again. Then he will fight for the souls again and this contest will be permitted so that the souls can prove themselves by choosing between Me and him, because without the right decision no person can achieve blissfulness....

Amen

Raiul și iadul....

Oricine se dăruiește Mie, nu-l voi mai lăsa să cadă niciodată. Dar oricine persistă în a Mi se împotrivi este în mare pericol de a se lipsi complet de puterea Mea de iubire și de a-și întări substanța fundamentală, o stare extrem de chinuitoare pe care vreau să o previn. Or, acest adevăr, care nu a fost ascuns oamenilor încă de la început, a creat conceptul de "rai și iad", de o stare fericită și una nefericită, care este limitată spațial în imaginația oamenilor până când, în cele din urmă, adevărul real.... starea.... s-a retras în cele din urmă în imaginația oamenilor și a rămas doar locul pe care imaginația și l-a imaginat în toate culorile, dând astfel loc multor gânduri eronate, astfel încât adevărul este complet distorsionat și omul nu mai are nicio cunoștință despre ce înseamnă de fapt raiul și iadul. Viața și moartea sunt raiul și iadul. O activitate harnică, încântătoare, în cea mai radiantă lumină este viața.... Lipsa de putere, neputința și întunericul cel mai adânc este moartea.... Și fiecare stare poate crește în mod constant în sus și în jos până când se atinge cel mai înalt țel, fuziunea fericită cu Mine, sau cea mai adâncă cădere, distanța nesfârșită față de Mine.... De neimaginat este fericirea, de neimaginat este chinul și suferința damnaților, care se chinuie pentru veșnicii și nu mai au putere de răscumpărare. Ar trebui să vă amintiți de aceste suflete.... Învățătura este eronată că nu mai există răscumpărare din iad, că aceste suflete sunt condamnate veșnic de Mine.... Nu Eu sunt cel care îi condamnă, ci ei înșiși au ales damnarea, nu Eu sunt cel care îi scufundă în abis, ci ei înșiși se străduiesc spre cea mai adâncă prăpastie; cu toate acestea, iubirea Mea nu lasă nimic în veșnicie în această depărtare și, prin urmare, există și răscumpărare din iad, pentru că și Eu am murit pentru aceste ființe pe cruce și am luat asupra Mea vina lor, pentru că iubirea Mea este mai mare decât mânia Mea, decât dreptatea Mea. Și iadul va trebui să-și predea ultimele victime, adică chiar și cea mai solidă materie va fi dizolvată într-o zi, iar substanța spirituală din ea va fi eliberată pentru a se înălța la viață.... Pentru că iadul, așa cum vi-l imaginați voi, oamenii, nu există ca o vatră de foc care arde veșnic, nu este un loc care îi adăpostește pe cei damnați; iadul este o stare ale cărei chinuri nu pot fi descrise, o stare care începe pe Pământ prin faptul că oamenii nu Mă recunosc, astfel că se leapădă de Mine și rămân fără puterea dragostei Mele. Atunci, cu siguranță, ei își trăiesc încă viața fizică fără Mine și nu trăiesc încă starea de neputință, pe care o presupune distanța față de Mine, ca pe o agonie, dar imediat ce viața lor fizică se termină, încep agoniile: Conștientizarea faptului că sunt complet lipsiți de putere și totuși sunt.... La început există încă posibilitatea de a renunța la rezistență în lumea de dincolo dacă sufletul ascultă ideile ființelor cunoscătoare, dar aceste posibilități sunt rareori folosite și sufletul se scufundă tot mai adânc, iar distanța față de Mine devine tot mai mare, lipsa de putere crește până la împietrirea finală.... spre o nouă izgonire în materie solidă....

Atunci, o perioadă nesfârșită de dezvoltare va fi trecut fără succes pentru ființa spirituală, care a fost odată legată de materie și acum este liberă, care, ca ființă umană, ar trebui să se străduiască din proprie inițiativă să se elibereze de orice sclavie materială. Faptul că a eșuat acum este propria sa voință liberă, pentru că, într-adevăr, nu duce lipsă de avertismente și mustrări directe. Dar iadul are o atracție mult mai mare decât cerul.... și ființa umană se îndreaptă din nou cu cea mai mare nerăbdare spre materia, pe care sufletul o depășise demult. Și acum este și destinul său.... devine din nou carapacea spiritului, care a eșuat în ultimul său test de voință. Iadul și-a deschis larg porțile și, de bună voie, nenumărate suflete intră prin această poartă în întuneric.... Iadul va triumfa, adică prințul său va avea un mare succes din punct de vedere numeric, cu toate acestea, îi voi smulge toate aceste suflete, pe care le voi aduce din nou în Noua Creație și îl voi lipsi pe adversarul Meu de orice putere asupra acestor entități, legându-l, de asemenea, în mijlocul Pământului.... adică i se va da cea mai fermă acoperire ca o cătușă pe care nu o va putea părăsi până când va ajunge din nou la putere prin voința umană, prin oamenii care doresc din nou bunuri materiale și se îndepărtează din ce în ce mai mult de Mine. Apoi va lupta din nou pentru suflete, iar această luptă este permisă pentru ca sufletele să se dovedească și să se decidă pentru Mine sau pentru el, pentru că fără o decizie corectă nici o ființă umană nu poate deveni fericită....

Amin